PNL cere abrogarea Legii Big Brother din 2012. Iniţiativa afectează mecanisme din Legea siguranţei

Deputaţii PNL au depus o iniţiativă de abrogare a Legii 82/2012, prin care era reglementată reţinerea pentru şase luni de zile a datelor comunicaţiilor electronice, justificând prin respingerea unei directive europene de Curtea de Justiţie a UE.

496 afişări
Imaginea articolului PNL cere abrogarea Legii Big Brother din 2012. Iniţiativa afectează mecanisme din Legea siguranţei

PNL cere abrogarea Legii Big Brother din 2012. Iniţiativa afectează mecanisme din Legea siguranţei (Imagine: Marius Dumbrăveanu/Mediafax Foto)

"Iniţiativa grupului PNL din Camera Deputaţilor pe care am depus-o astăzi are ca obiect abrogarea Legii 82/2012, cunoscută de toată lumea ca Legea Big Brother (...) Guvernul ar fi trebuit să reacţioneze imediat ce Curtea de Justiţie a UE a invalidat directiva pe care România a transpus-o prin Legea Big Brother, însă înţelegem că cei de la putere sunt ocupaţi să se plimbe cu barca împinşi de pompieri sau alte cele", a declarat deputatul PNL Alina Gorghiu.

Deputatul PNL a precizat că iniţiativa de abrogare a legii este necesară întrucât "stocarea de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice a datelor despre apeluri telefonice, SMS-uri şi mesaje electronice de la populaţie reprezintă un abuz şi încalcă dreptul la viaţă privată".

"Suntem în măsură să cerem abrogarea acestei legi după ce Curtea de Justiţie a constatat că: «datele care trebuie păstrate conform prevederilor directivei pot furniza indicaţii precise cu privire la viaţa privată a persoanelor, prin urmare directiva reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale cu privire la respectarea vieţii private şi protecţia datelor cu caracter personal»", a citat Gorghiu din decizia CJUE.

Gorghiu a susţinut că în rândul avocaţilor, la momentul adoptării Legii Big Brother, concluzia a fost că "peste 450 de milioane de persoane (la nivelul UE - n.r.) sunt suspecte de terorism sau de spălare de bani, dacă toţi trebuie să aibă datele stocate de furnizorii de servicii şi comunicaţii".

"Vom asista probabil la foarte multe dosare în instanţă, foarte mulţi cetăţeni care se vor prevala de această decizie a Curţii de Justiţie, care vor cere în instanţă recuperarea prejudiciului cauzat de încălcarea drepturilor lor, şi asta înseamnă nu doar bani pe care statul va fi ţinut să-i plătească, ci şi angrenarea sistemului judiciar într-o nouă serie de procese judiciare care altfel nu ar fi avut loc", a mai declarat deputatul PNL.

De asemenea, europarlamentarul PNL Renate Weber, care coordonează domeniul libertăţilor civile din partea ALDE, a declarat că directiva în cauză pleacă de la prezumţia cetăţenilor ca potenţiali infractori.

"Deşi prin directivă şi legislaţia subsecventă nu ai acces la conţinutul ca atare al conversaţiilor, sau a ceea ce vrei să stochezi, în realitate prin multitudinea de date pe care cineva le obţine poate să aibă o adevărată agendă de lucruri, de activităţi ale persoanelor despre care se stochează datele. Iar persoanele suntem noi toţi, ori nu este normal să faci o legislaţie europeană plecând de la prezumţia că oricare din noi este un potenţial infractor", a susţinut Weber.

Ea a susţinut că datele stocate reprezintă alte date decât cele de conţinut al convorbirilor, însă este vorba despre datele despre apeluri şi comunicaţii între persoane care sunt stocate de operatori timp de şase luni de zile.

"Aceste date se stochează o perioadă de şase luni, ideea fiind că, dacă în perioada aceasta de timp apar indicii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, cei care se ocupă de o investigaţie, de o anchetă, pot să se uite în aceste înregistrări ale tuturor apelurilor făcute şi în felul acesta să determine cine cu cine a vorbit, nu neapărat despre ce anume a vorbit", a explicat Weber.

Europarlamentarul PNL a susţinut că problema directivei a fost legată de definiţiile generale şi accesul neîngrădit, fără mandat eliberat de judecător, al organelor de poliţie sau intelligence la aceste date.

Weber a fost întrebată dacă PNL ia în calcul modificarea actualei legi a siguranţei naţionale, unde este prevăzut accesul fără mandat eliberat de judecător pentru astfel de date, în condiţiile în care actul normativ este afectat de abrogarea legii propuse de liberali.

"Noi aveam obligaţia de a modifica legislaţia privind siguranţa naţională pe baza unei decizii a CEDO, de mai multă vreme, şi din păcate nu am făcut acest lucru", a răspuns europarlamentarul PNL.

La observaţia jurnaliştilor că modificarea legii siguranţei naţionale a fost făcută anul trecut în Parlament, Weber a răspuns: "Dar fără a respecta de fapt ceea ce era esenţa din decizia CEDO. Eu de mai multă vreme spun că în România ar trebui să ne aşezăm serios cu toată legislaţia care ţine de siguranţa naţională şi să facem o revizuire a ei şi a legilor care guvernează activitatea diferitelor instituţii. Nimeni nu este astăzi absurd să nu recunoască că, sigur că da, există o puternică provocare din partea celor care într-adevăr au diferite activităţi teroriste. Dar de aici până la a considera că aceasta justifică orice, este cale lungă (...) Cu această decizie (a Curţii de Justiţie a UE - n.r.) orice legislaţie care nu respectă litera şi spiritul acestei decizii, eu cred că ea trebuie modificată".

Europarlamentarul PNL a precizat că, în cazul adoptării iniţiativei PNL de abrogare a Legii Big Brother, datele deja stocate ar trebui distruse imediat.

De asemenea, deputatul PNL Alina Gorghiu a afirmat că în cazul modificării Legii siguranţei naţionale nu există o decizie la nivelul PNL.

"Despre subiectul abrogării altor articole din Legea securităţii naţionale, acest lucru evident că necesită o dezbatere. În momentul acesta, prioritate pentru noi era punerea în acord a deciziei Curţii Europene de Justiţie cu legislaţia transpusă în baza directivei (...) despre corelarea acestei decizii cu articole din alte legi pe care România le-a elaborate de-a lungul timpului, evident că vom discuta şi vom lua o decizie", a precizat deputatul PNL.

În Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României, care a fost modificată anul trecut, se precizează că instituţiile cu atribuţii în apărarea securităţii naţionale pot obţine inclusiv date reţinute de operatorii de comunicaţii electronice.

Legea menţionează la articolul 13: "În situaţiile prevăzute la art. 3 (situaţiile considerate ameninţări la adresa securităţii naţionale - n.r.) organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pot, în condiţiile legii privind organizarea şi funcţionarea acestora: […] e) să solicite obţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, altele decât conţinutul acestora, şi reţinute de către aceştia potrivit legii".

Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României prevede obţinerea unui mandat din partea judecătorului doar pentru cazuri de supraveghere sau interceptarea convorbirilor care privesc conţinutul comunicaţiilor.

De asemenea, conform Legii 51/1991, organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale sunt: Serviciul Român de informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, precum şi Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei, prin structuri interne specializate.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a invalidat, în 8 aprilie, Directiva 2006/24/EC privind păstrarea datelor de trafic informaţional, cunoscută şi ca Directiva Big Brother.

CJUE a statuat că, prin impunerea păstrării datelor şi permiţând accesul autorităţilor naţionale competente, directiva reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal. În plus, faptul că păstrarea şi utilizarea ulterioară a datelor sunt efectuate, fără ca abonatul sau utilizatorul înregistrat să fie informat, poate da persoanelor vizate sentimentul că viaţa lor privată este obiectul unei supravegheri constante.

Admiţând că motivele care au stat la baza adoptării directivei sunt legitime, scopul urmărit fiind combaterea criminalităţii şi siguranţa publică, Curtea a constatat că legiuitorul UE a depăşit limitele impuse de respectarea principiului proporţionalităţii.

Curtea a precizat că păstrarea datelor de trafic (şi implicit directiva) reprezintă o interferenţă serioasă cu dreptul fundamental la viaţă privată statuat în articolul 7 din Carta drepturilor fundamantale a UE.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici