PNL Harghita depre proiectul UDMR: Parte a unui program cu ţintă finală autonomia Transilvaniei. Nu există 1% dintre secui care să nu dorească alipirea la Ungaria

"Acest proiect de autonomie este anticonstituţional clar, este de fapt un proiect de independenţă, dacă ne uităm foarte atent. Citind acest proiect de autonomie cu date foarte concrete, putem să observăm un lucru extrem de grav: nicăieri nu scrie nimic despre un posibil referendum după obţinerea autonomiei, referendum care să aibă ca subiect independenţa Ţinutului Secuiesc. Pentru că, dacă ne referim la contextual internaţional actual, o să constatăm că Guvernul de la Londra a acordat scoţienilor dreptul de a face referendum, o să observăm, de exemplu, că Guvernul de la Madrid nu a acordat dreptul de a face referendum celor din Catalonia, în vreme ce în acest proiect de autonomie nu există nicio referire legată de un posibil referendum ulterior", a declarat, vineri, pentru corespondentul MEDIAFAX, preşedintele PNL Harghita, Stelu Platon.

El consideră că prezentarea proiectului de autonomie de către preşedintele UDMR şi vicepremierul României, Kelemen Hunor, la Cluj-Napoca, oraş care "a fost şi rămâne, cel puţin simbolic, capitala Transilvaniei", în ziua în care în Scoţia se desfăşura referendumul pentru independenţă, nu este întâmplătoare, acest proiect făcând parte "dintr-un program care a început în 1918 şi care are ca ţintă finală autonomia Transilvaniei".

Stelu Platon a afirmat că preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, se contrazice atunci când susţine că proiectul de autonomie este "un act constituţional, legal şi legitim", întrucât tot el a afirmat, în repetate rânduri, că trebuie modificată Constituţia României.

"Probabil că domnul Kelemen Hunor ştie ceea ce noi nu ştim. Constituţia României este, probabil, modificată şi atunci, da, este constituţional. Noi avem judeţe, în acestă ţară nu s-au putut face regiuni de dezvoltare fiindcă trebuia modificată Constituţia, dar putem face o regiune autonomă maghiară pe criterii etnice, cu Parlament, cu preşedinte, cu Executiv şi toate celelalte? Pe Constituţia actuală, acest proiect este neconstituţional", a precizat preşedintele PNL Harghita.

Platon a mai spus că, decizia privind stabilirea sediului Consiliului regional al Ţinutului Secuiesc în Odorheiu Secuiesc, potrivit proiectului, îi aminteşte de o poză celebră, "dragă în foarte multe locuri din aşa-zisa Ungarie Mare", când în anul 1940 guvernatorul Ungariei, Horthy Miklos, călare pe un cal alb, a intrat în Odorheiu Secuiesc.

"Probabil, faptul că cetăţenii din Odorheiu Secuiesc l-au primit cu atâta drag şi cu mare manifestaţie de iubire, astăzi, după mai bine de 60 de ani, stabilirea sediului Consiliului regional în acea localitate vine ca o recompensă", a apreciat liderul PNL Harghita.

Despre prevederile referitoare la limba maghiară oficială în Ţinutul Secuiesc şi introducerea în regiune, din clasa a II-a, a limbii maghiare în şcolile cu predare în limba română, pentru "a exista bilingvism încă din copilărie", preşedintele PNL Harghita a spus că nu reprezintă elemente de noutate pentru cei care trăiesc în regiune, întrucât în Harghita sunt localităţi, şcoli şi instituţii în care nu se mai vorbeşte româneşte.

"În judeţul Harghita, există localităţi în care nu se mai vorbeşte româneşte, există zeci, sute de şcoli în care copiii nu mai vorbesc româneşte şi nici nu mai ştiu româneşte. Cele mai multe întâlniri instituţionale organizate la Miercurea Ciuc au loc în limba maghiară, în condiţiile în care la ele participă şi români, reprezentanţii aleşi ai celor 40.000 de români din Harghita, care nu ştiu ungureşte şi cărora li se traduce mai pe sărite. Mai era Prefectura până acum vreo două luni, când Guvernul Ponta l-a schimbat pe prefectul român, care mai cenzura, prin natura atribuţiilor de serviciu, acele hotărâri de Consiliu Judeţean sau locale care erau împotriva Constituţiei, despre care, din păcate, decidenţii politici nu doresc să ştie, deşi ştiu, pentru că sunt convins că serviciile secrete îşi fac treaba", a punctat Stelu Platon.

Liderul PNL Harghita a criticat lipsa de reacţie "inexplicabilă" a decidenţilor politici de la Bucureşti faţă de proiectul de autonomie al UDMR, afirmând că aceştia sunt mai interesaţi de voturile etnicilor maghiari decât de soarta românilor care trăiesc în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş.

"Pe noi nu ne întreabă nimeni, nimic, niciun decident politic, că se pare că în această ţară nu contează voturile a circa 200.000 de români din judeţele Harghita Covasna şi Mureş, care se împart între diferitele partide româneşti, ci contează 500-600.000 de voturi ale etnicilor maghiari, care pot fi dirijate foarte clar într-o anumită direcţie, prin biserică, prin instituţiile lor, pentru că ONG-urile care se ocupă - evident, cu sprijinul Budapestei - de chestiunea autonomiei Ţinutului Secuiesc sunt extrem de bine organizate. Nu există 1% dintre secui care să nu dorească autonomia şi alipirea la ţara Mamă, Ungaria, de fapt acesta este scopul final şi spun acest lucru pentru că trăiesc aici, m-am născut aici. Ce facem, creăm o bombă în centrul României, în Transilvania?", a conchis liderul PNL Harghita.

Proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc a fost prezentat oficial, joi, de către preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor.

Potrivit proiectului UDMR, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie "ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut".

Proiectul prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional şi unul executiv cu preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea.

În proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc este stipulat, de asemenea, că limba maghiară, alături de cea română, va fi considerată "limbă oficială în regiune", iar redactarea bilingvă este "obligatorie" pentru toate actele normative cu caracter general.

Totodată, proiectul UDMR prevede introducerea în regiune, din clasa a II-a, a limbii maghiare în şcolile cu predare în limba română, pentru "a exista bilingvism încă din copilărie".

Proiectul are 97 de articole şi este postat pe site-ul Uniunii în limbile română şi maghiară, dar va fi tradus şi în engleză.