Programul Guvernului Mureșan: TAROM, spre privatizare, restructurări în Poliție și companiile de stat. OECD, TVA de 19% și indexarea salariului minim nu apar în forma obținută de Mediafax
Privatizarea TAROM, listarea la bursă a unor pachete din companiile care administrează Aeroportul Otopeni și Portul Constanța, posibilitatea privatizării sau lichidării companiilor de stat cu pierderi și reorganizarea amplă a Poliției sunt printre măsurile prevăzute într-o formă de lucru a programului de guvernare al Cabinetului Mureșan, obținută de Mediafax.
Din forma de lucru obținută de Mediafax lipsesc însă mai multe teme importante care au fost invocate în dezbaterea publică sau în declarații politice recente.
Documentul nu conține o referire explicită la finalizarea aderării României la OECD, proces aflat în desfășurare, și nici o măsură distinctă privind indexarea salariului minim. Totodată, revenirea TVA la 19% nu apare între măsurile din program, deși Siegfried Mureșan a declarat miercuri că obiectivul său este reducerea cotei „de îndată ce ne permitem”.
Nici politicile dedicate explicit femeilor nu apar ca un capitol sau ca un pachet distinct de măsuri în documentul consultat de Mediafax. Programul conține prevederi generale privind ocuparea, protecția socială, educația și locuirea, dar nu formulează obiective specifice privind participarea femeilor pe piața muncii, antreprenoriatul feminin sau reducerea diferențelor economice dintre femei și bărbați.
Programul consultat de Mediafax cuprinde 364 de măsuri în 26 de capitole, de la reforma administrației și a companiilor de stat până la fiscalitate, sănătate, pensii speciale, transporturi, apărare și digitalizare.
TAROM ar urma să fie privatizată. Statul nu mai pune bani în companie
Una dintre cele mai importante măsuri vizează TAROM. Programul prevede o „privatizare competitivă, cu termen” a companiei aeriene naționale și stabilește că aceasta nu ar mai trebui să primească bani publici noi.
„Niciun leu public nou, nici direct, nici mascat în datorii neplătite către alte companii de stat”, se preciează în programul de Guvernare.
Legăturile aeriene considerate esențiale ar urma să fie asigurate separat, prin contracte de serviciu public deschise oricărui operator. Autorii programului de guvernare argumentează măsura prin faptul că statul a folosit deja ultimul ajutor de restructurare permis de dreptul european pentru următorii zece ani.
TAROM a beneficiat în 2024 de aprobarea Comisiei Europene pentru un ajutor de restructurare de până la 95,3 milioane de euro, format din anularea unei datorii de aproximativ 49,5 milioane de euro și o injecție de capital de aproximativ 45,8 milioane de euro. Bruxelles-ul a condiționat sprijinul de aplicarea unui plan de restructurare care include reducerea costurilor, reînnoirea flotei și limitarea capacității companiei pe durata restructurării, perioadă care se încheie la 31 decembrie 2026.
Otopeni și Portul Constanța, parțial la bursă
Schimbări importante sunt prevăzute și pentru alte active strategice ale statului.
Programul propune listarea la bursă a unor pachete din companiile care administrează Aeroportul Otopeni și Portul Constanța. Noul terminal de la Otopeni și terminalele portuare ar urma, la rândul lor, să fie concesionate competitiv.
În transportul feroviar, documentul propune introducerea unui orar cadențat, cu trenuri la ore fixe pe principalele axe. Trenurile menținute în circulație în ciuda unui număr foarte redus de călători, doar pentru că pierderile sunt acoperite prin subvenție, ar urma să dispară.
CFR Călători și Metrorex ar trebui, în același timp, să își crească veniturile proprii inclusiv prin închirierea spațiilor din gări și stații și valorificarea unor terenuri.
Companiile de stat cu pierderi pot ajunge la privatizare sau lichidare
Reforma companiilor de stat ocupă un loc important în program.
În maximum 12 luni, fiecare companie din subordinea administrației centrale ar urma să primească o decizie clară privind viitorul său: listare la bursă, privatizare sau concesiune, menținere ca monopol natural ori închidere ordonată.
Companiile care înregistrează pierderi doi ani consecutiv ar urma să fie evaluate independent și clasificate de la A la E.
Pentru cele din categoriile D și E va trebui luată, în maximum șase luni, o decizie privind redresarea, un parteneriat public-privat sau lichidarea. Trei ani consecutivi de pierderi, dacă activitatea nu este justificată printr-un contract de serviciu public, ar urma să declanșeze ieșirea companiei din portofoliul statului.
Cumulul pensiei cu salariul la stat, interzis
O altă măsură cu impact important este interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat.
Programul mai vorbește despre eliminarea pensionării anticipate în sistemele în care pensionarea se produce prea devreme.
Pentru sistemele din apărare, ordine publică și siguranță națională, cuantumul pensiilor ar urma să fie recalculat în funcție de contribuție și vechime. Particularitățile profesiei ar urma să fie reflectate în vârsta standard de pensionare și în condițiile de muncă, fiind prevăzută o perioadă de tranziție pentru cei aflați aproape de pensionare.
Numărul parlamentarilor ar urma să scadă cu 13%
Programul prevede reducerea numărului de parlamentari conform datelor recensământului din 2021, cu păstrarea actualului sistem electoral. Reducerea indicată în document este de 13%.
Totodată, fiecare minister ar urma să aibă maximum trei secretari de stat, iar agențiile și instituțiile centrale cu atribuții similare sau suprapuse ar urma să fie comasate.
Deficit mai mic, fără impozite noi. Pensiile și alocațiile, indexate în 2027. Dar salariul minim lipsește
În domeniul fiscal, programul își propune reducerea deficitului pe traiectoria asumată cu Comisia Europeană fără introducerea unor impozite noi, prin reducerea cheltuielilor, colectare mai bună și folosirea fondurilor europene.
Codul fiscal ar urma să poată fi modificat numai prin lege, cu minimum șase luni între publicarea schimbării și intrarea sa în vigoare.
Documentul prevede și indexarea pensiilor și alocațiilor în 2027, condiționată de respectarea traiectoriei de deficit și de avizul Consiliului Fiscal.
În schimb, în forma consultată de Mediafax nu apare explicit o revenire a TVA la 19% și nici o măsură distinctă privind indexarea salariului minim.
OECD și sărăcia nu apar între temele dezvoltate explicit în document
Programul analizat de Mediafax nu conține o referire explicită la OECD sau la finalizarea aderării României la organizație.
Nici reducerea sărăciei nu este formulată ca un obiectiv distinct în măsurile prezentate în această sinteză. Există însă prevederi privind reformarea ajutoarelor sociale, locuințe sociale, sprijin pentru persoane vulnerabile și măsuri pentru creșterea ocupării.
În domeniul muncii, documentul vorbește despre creșterea ocupării și a numărului de locuri de muncă din economie, astfel încât să fie creat spațiu fiscal pentru reducerea poverii fiscale pe salarii.
În privința ajutoarelor de stat, direcția este de restrângere și concentrare a schemelor: cele care nu contribuie la exporturi și nu generează valoare adăugată ar urma să nu mai fie prelungite. În schimb, sprijinul ar urma să fie orientat către firme și proiecte care cresc exporturile, înlocuiesc importurile sau creează valoare adăugată în România.
Poliția Română și Poliția de Frontieră ar putea fi reunite
O reorganizare amplă este prevăzută și la Ministerul Afacerilor Interne.
Poliția Română, Poliția de Frontieră și componenta operativă a Inspectoratului General pentru Imigrări ar urma să fie integrate etapizat într-o singură structură națională de aplicare a legii.
Separat, pașapoartele, evidența persoanelor, permisele, înmatriculările și partea administrativă a Imigrărilor ar urma să fie reunite într-o Autoritate Națională pentru Servicii Publice, construită pe principiul „o singură dată, un singur ghișeu, un singur cont digital”.
Un șef național pentru digitalizarea statului
Digitalizarea administrației ar urma să fie coordonată dintr-un singur centru aflat în subordinea premierului.
Programul propune și un Chief Digital Government Officer, descris drept un profesionist apolitic, cu experiență în industrie și cu o echipă remunerată competitiv în raport cu sectorul privat.
Achizițiile publice de soluții digitale care nu respectă standardele naționale nu ar mai urma să primească finanțare de la buget sau din fonduri europene.
STRATCOM pentru ingerințe externe și operațiuni de manipulare
Executivul ar urma să înființeze și o structură centrală de comunicare strategică – STRATCOM – pentru coordonarea răspunsului statului la ingerințe externe și operațiuni coordonate de manipulare.
Este prevăzut și un consiliu consultativ cu participarea presei, universităților, cercetătorilor și organizațiilor de fact-checking, precum și un centru tehnic permanent pentru identificarea și analiza ingerințelor externe.
Apărarea ar putea ajunge la 5% din PIB
Programul stabilește și obiectivul creșterii graduale a cheltuielilor și investițiilor de apărare până la 5% din PIB, în funcție de evoluția mediului de securitate și de deciziile NATO și UE.
Din acest total, 3,5% din PIB ar reprezenta cheltuieli de bază pentru apărare, iar 1,5% cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg. Printre priorități sunt apărarea antiaeriană și antirachetă, capabilitățile navale, sistemele fără pilot și muniția.
Documentul obținut de Mediafax reprezintă forma de lucru a programului de guvernare pregătit pentru Cabinetul Mureșan și poate suferi modificări înainte de prezentarea variantei finale și de votul din Parlament.
Guvernul Mureșan vrea să-i aducă pe românii din Diaspora înapoi în țară. Granturi, microcredite și locuri de muncă pentru cei care se întorc
Românii din Diaspora care aleg să revină în țară ar urma să primească sprijin pentru găsirea unui loc de muncă și pentru deschiderea unei afaceri, inclusiv prin microcredite și granturi, potrivit formei de lucru a programului de guvernare al Cabinetului Mureșan, obținută de Mediafax.
Documentul prevede și reorganizarea instituțiilor care gestionează relația cu românii din străinătate, precum și măsuri pentru recunoașterea calificărilor dobândite peste hotare.