România pregătește un nou mecanism de securitate la Marea Neagră | Oana Țoiu: „NATO rămâne pilonul principal de apărare”
În paralel, Bucureștiul susține consolidarea răspunsului NATO și al UE la amenințările hibride, inclusiv la atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice, a spus luni Oana Țoiu.
România, Bulgaria și Turcia extind cooperarea pentru securitatea Mării Negre
Oana Țoiu a amintit că România, Bulgaria și Turcia desfășoară deja activități comune de deminare în Marea Neagră, în cadrul unei cooperări NATO.
„Din perspectiva României, esențială este complementaritatea cu NATO.
NATO rămâne pilonul principal de apărare la care ne raportăm. Este nevoie și din efort comun în Uniunea Europeană, pentru că, așa cum știți, nu toate statele membre ale Uniunii Europene sunt și state membre în NATO.
Noi susținem aici necesitatea colaborării puternice și cu celalte țări de la Marea Neagră.
Și aici ne referim evident la Ucraina, dar și la Republica Moldova, care chiar dacă nu este direct afectată de asta, indirect evident că și situația de securitate și comerciala Republicii Moldova ține de securitatea la Marea Neagră”.
Importanța țărilor riverane la securitatea Mării Negre
Potrivit ministrului de Externe, cooperarea dintre cele trei state riverane NATO a intrat într-o etapă nouă după summitul Alianței de la Ankara.
România, Bulgaria și Turcia au semnat atunci o formă extinsă a colaborării, care permite inclusiv protejarea infrastructurii critice.
„Am avut de-a lungul timpului și participarea Canadei, de exemplu, sau a Marii Britanii, cu marinarii, în special în zona de formare. Ucraina, de asemenea, are propriul efort de deminare la Marea Neagră, cu rezultate semnificative”, a spus Oana Țoiu.
Ministrul a subliniat că securitatea maritimă nu mai înseamnă doar protejarea rutelor de navigație, ci și protejarea infrastructurii esențiale.
Constanța și Varna, în centrul unui hub european de securitate maritimă
La nivelul Uniunii Europene, România și Bulgaria au finalizat negocierile pentru amplasarea unui hub de securitate maritimă la Constanța și Varna.
„Am finalizat negocierile cu Bulgaria și am informat instituțiile, Comisia Europeană, privind plasarea acestui hub de securitate maritimă la Constanța și la Varna”, a declarat Oana Țoiu.
Potrivit ministrului, discuțiile au vizat inclusiv distribuirea atribuțiilor, mecanismul de guvernanță și platforma prin care hubul va colabora cu instituțiile europene și NATO.
România consideră important și schimbul de informații cu Turcia, care nu este membră a UE, dar are un rol esențial în securitatea Mării Negre.
„Este nevoie de o cooperare strânsă și cu celelalte state din regiune, chiar dacă NATO rămâne pilonul principal”
Țoiu a mai spus că România susține includerea proiectului în viitoarele linii de finanțare ale bugetului multianual al Uniunii Europene.
În acest context, ministrul a subliniat că România vede cooperarea europeană ca pe un complement al NATO.
„NATO rămâne pilonul principal de apărare la care ne raportăm”, a spus Oana Țoiu.
Ea a adăugat că este nevoie de o cooperare strânsă și cu celelalte state din regiune, inclusiv Ucraina și Republica Moldova.
În cazul Republicii Moldova, ministrul a explicat că securitatea și situația comercială a țării sunt legate indirect de securitatea Mării Negre.
România susține un răspuns comun la războiul hibrid
Separat de securitatea maritimă, Oana Țoiu a vorbit despre amenințările de tip hibrid, inclusiv atacurile cibernetice și alte acțiuni îndreptate împotriva statelor membre NATO și UE.
Potrivit lui Țoiu, România a susținut, prin diplomații săi de la NATO, consolidarea pilonului de coordonare pentru răspunsul la amenințările hibride.
Potrivit lui Țoiu, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a menționat în discursul susținut la New York amenințările hibride drept unul dintre pilonii importanți ai pregătirii Alianței pentru apărare.
La nivelul Uniunii Europene, România urmărește și un răspuns prin instrumentele diplomatice și sancțiuni.
Oana Țoiu a anunțat că România a propus, pentru prima dată, includerea pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene a unor persoane identificate ca autori ai atacurilor cibernetice asupra infrastructurii critice din România.
Demersul face parte din răspunsul diplomatic pe care Bucureștiul îl susține în fața amenințărilor hibride.
Două direcții diferite de securitate
Declarațiile ministrului conturează, astfel, două direcții distincte pentru România.
Pe de o parte, Bucureștiul urmărește consolidarea securității fizice a Mării Negre, prin deminare, protejarea infrastructurii critice și cooperarea cu Bulgaria, Turcia, Ucraina, NATO și UE.
Hubul maritim Constanța-Varna este una dintre componentele acestui efort.
Pe de altă parte, România susține un răspuns coordonat la amenințările hibride, de la atacuri cibernetice până la alte forme de presiune asupra infrastructurii și instituțiilor statelor europene.
Oana Țoiu a vorbit și despre discuțiile privind un posibil mecanism european de răspuns la astfel de amenințări.
Ea a amintit că eurocomisarul Andrius Kubilius a adus de mai mult timp în dezbaterea publică ideea unui potențial echivalent european al Consiliului de Securitate.