Scandalul hărții lumii continuă. O superputere solicită ONU o nouă modificare
Superputerea care solicită din nou modificarea hărții este Japonia. Conform Nexta, japonezii au făcut solicitarea ca urmare a modului în care sunt reprezentate insulele Kurile
Pe noua hartă adoptată săptămâna trecută, cele patru insule disputate, pe care Tokyo le numește „teritorii nordice”, sunt colorate în aceeași culoare ca Rusia.
Un reprezentant al guvernului japonez a declarat că imaginea contravine poziției Tokyo-ului. Japonia a trimis o notă de protest creatorilor hărții și a cerut modificarea acesteia.
Relațiile dintre Moscova și Tokyo s-au deteriorat brusc după prima vizită a președintelui rus Vladimir Putin pe insulele Kurile. Ulterior, acolo au avut loc exerciții militare, cu lansări de rachete.
Tensiunile s-au intensificat după inaugurarea unui monument în zonă, dedicat „victoriei asupra Japoniei militariste”. Pe monument, un soldat sovietic sparge cu țeava puștii un stâlp de frontieră cu o crizantemă, simbolul casei imperiale japoneze.
Japonezii au considerat că statuia reprezintă o insultă uriașă. În cultura asiatică, unde simbolurile și gesturile au o importanță deosebită, acțiunile Moscovei par a fi o demonstrație flagrantă de dispreț față de un simbol național.
Litigiul privind Insulele Kurile
Litigiul privind Insulele Kurile este un conflict teritorial vechi între Rusia și Japonia care blochează semnarea unui tratat de pace. Uniunea Sovietică a preluat insulele în anul 1945, la finalul celui de al Doilea Război Mondial. Japonezii de pe insule au fost obligați să plece.
Din cauza disputei, cele două state nu au semnat niciodată un acord de pace după război. Bineînțeles, Japonia revendică insulele, în timp ce Rusia susține că deținerea arhipelagului este legală și se bazează pe înțelegerile internaționale de la Yalta.
De ce s-a schimbat harta lumii
Adunarea Generală a ONU a adoptat recent o rezoluție care susține renunțarea treptată la celebra proiecție Mercator în favoarea unor hărți care redau mai fidel suprafața continentelor.
Schimbarea ar putea modifica inclusiv felul în care generațiile viitoare vor vedea harta lumii în școli și pe dispozitivele digitale.
Rezoluția a fost adoptată la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York, după o campanie susținută de Togo în numele Uniunii Africane
Un număr de 164 de state au votat în favoarea documentului, șase s-au abținut, iar Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă. Reprezentantul american a argumentat că rezoluția este inutilă.
Problema hărții Mercator vine din modul în care suprafața sferică a Pământului este transpusă pe un plan. Proiecția a fost introdusă în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator, în primul rând pentru a facilita navigația maritimă. Modelul s-a răspândit ulterior și a devenit una dintre cele mai cunoscute reprezentări ale lumii.
Distorsiunile sunt însă considerabile. Regiunile situate la latitudini ridicate sunt reprezentate disproporționat de mari, în timp ce suprafețele din apropierea Ecuatorului par mai mici decât sunt în realitate.
Unul dintre cele mai spectaculoase exemple este comparația dintre Africa și Groenlanda. Pe o hartă Mercator, cele două teritorii pot părea apropiate ca dimensiune. În realitate, suprafața Africii este de aproximativ 14 ori mai mare decât cea a Groenlandei.