Schimbare majoră propusă din nou pentru CASS: românii să poată direcționa o parte din bani către privat. Cristina Prună: „Plătim sănătatea de două ori”

„Plătim sănătatea de două ori. Și ni se pare deja normal”, afirmă Cristina Prună.

Deputata invocă rezultatele unui studiu APSAP, potrivit căruia 81,6% dintre respondenți consideră că nivelul impozitării din România este excesiv, în timp ce 65,6% spun că, atunci când au o problemă de sănătate, aleg de regulă serviciile medicale private. Studiul a adunat 3.591 de răspunsuri în perioada martie 2025 – august 2026. În cazul angajaților din mediul privat, procentul celor care spun că apelează de regulă la medicina privată ajunge la 72,3%, iar în sectorul public este de 53,1%.

Cristina Prună susține că situația arată o problemă structurală a actualului sistem.

„Adică statul îți ia în fiecare lună bani pentru sănătate. Obligatoriu. După care ai nevoie de un consult, de o analiză, de un RMN. Nu vrei să aștepți cu lunile. Te duci la privat. Și plătești din nou. O dată prin taxe. A doua oară cu cardul”, afirmă deputata.

Ce propune, de fapt, proiectul Cristinei Prună

Propunerea susținută de Cristina Prună nu înseamnă, în forma depusă în Parlament, că orice factură emisă de o clinică privată ar urma automat să fie plătită din CASS.

Proiectul PL-x 186/2024 propune înființarea unui sistem de asigurări private de sănătate de bază și posibilitatea ca asiguratul să își aleagă un asigurător privat. Acesta ar putea primi, în numele contribuabilului, o parte din banii colectați în prezent prin Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Camera Deputaților descrie explicit scopul proiectului drept „demonopolizarea” CNAS și acordarea posibilității de alegere a asigurătorului pentru pachetul de bază.

În forma inițială, suma ce putea fi transferată către asigurătorul privat era plafonată la maximum 50% din contribuția de asigurări de sănătate aferentă unui salariu minim brut, nu la jumătate din CASS plătit efectiv de fiecare contribuabil.

„Dacă aleg să fac o investigație la privat, de ce măcar o parte din cost nu poate fi acoperită din contribuția pe care deja am plătit-o? De ce trebuie CNAS să păstreze monopolul asupra banilor noștri?”, întreabă Cristina Prună.

Deputata susține că o astfel de reformă nu ar presupune renunțarea la principiul solidarității sau la sistemul public.

„Înseamnă să îi dai fiecărui român mai multă libertate de alegere asupra banilor pe care oricum îi plătește pentru sănătate. Înseamnă concurență și presiune pentru servicii mai bune. Banii trebuie să urmeze pacientul”, afirmă parlamentara.

Important: și acum poți merge la privat cu servicii decontate de CNAS

În actualul sistem, distincția dintre „stat” și „privat” nu este totală. Clinicile și spitalele private care au contract cu casele de asigurări pot furniza servicii decontate din fondurile publice, în limitele contractelor și ale pachetelor prevăzute de sistem. CNAS publică listele furnizorilor publici și privați aflați în contract cu casele de asigurări.

Problema apare în cazul serviciilor care nu sunt contractate sau pentru care fondurile ori locurile decontate sunt epuizate: pacientul poate ajunge să suporte integral costul. CNAS precizează, de asemenea, că există categorii de servicii care nu sunt decontate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Schimbarea cerută de Prună ar introduce concurență între CNAS și asigurători privați pentru administrarea unei părți din contribuțiile obligatorii.

Proiectul este în Parlament din 2024 și are raport de respingere

Inițiativa a fost depusă de 40 de parlamentari, majoritatea USR, iar Cristina Prună figurează printre inițiatori. Senatul a respins proiectul pe 11 martie 2024, după care acesta a ajuns la Camera Deputaților, care este for decizional.

Proiectul s-a lovit însă de opoziție instituțională. Guvernul a transmis în mai 2024 un punct de vedere negativ, iar Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaților a întocmit un raport de respingere. La 18 august 2026, fișa oficială a proiectului îl indică în continuare în stadiul „raport depus; urmează să intre pe ordinea de zi”.

Nici Autoritatea de Supraveghere Financiară nu a susținut proiectul în forma propusă. ASF a apreciat că reglementarea este insuficient dezvoltată pentru un domeniu atât de complex și că, în forma analizată, nu reprezintă „o alternativă viabilă”, deși a recunoscut potențialele beneficii ale unei libertăți mai mari de alegere pentru pacienți.

România are în continuare cheltuieli mari plătite direct de pacienți

Discuția reapare într-un sistem medical în care cheltuielile suportate direct de populație au o pondere importantă. Analiza sistemului de sănătate din România publicată în 2026 de European Observatory on Health Systems and Policies arată că plățile directe ale gospodăriilor reprezentau peste o cincime din totalul cheltuielilor pentru sănătate, potrivit celor mai recente date comparabile folosite în raport.

Acesta este și argumentul politic pe care Cristina Prună încearcă să îl readucă în prim-plan: contribuabilul să poată decide, într-o măsură mai mare decât în prezent, cine administrează o parte din banii pe care îi plătește obligatoriu pentru sănătate.