Sergiu Mișcoiu: Întâlnirea Trump-Putin ar putea legitima acțiunile de forță ale Rusiei

Prof. univ. dr. Sergiu Mișcoiu a declarat pentru MEDIAFAX că întâlnirea de vineri dintre președintele american, Donald Trump și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, legitimează politica de forță a Rusiei și reprezintă un risc major pentru stabilitatea geopolitică a Europei.

Întâlnirea ar putea să legitimeze acțiunile realizate de Federația Rusă.

„Întâlnirea va fi productivă, poate în sensul că Vladimir Putin își va îndeplini o serie de obiective, cele de a fi legitimat în acțiunea prin forță internațională, orice fel de recunoaștere a unor teritorii ocupate prin război de către Rusia Este, de fapt, o cedare în fața politicii de putere și un semn că această politică este una recunoscută”, afirmă Sergiu Mișcoiu.

Mișcoiu subliniază că întâlnirea, prin faptul că exclude Ucraina și Europa de la masa negocierilor, contravine valorilor democratice și spiritului liberal de rezolvare a conflictelor.

„Implicarea directă a Statelor Unite într-un conflict între Ucraina și Rusia și discuția care nu include în mod obligatoriu, așa cum ar fi trebuit să se întâmple, partea ucraineană, incluzând exclusiv partea rusă și un stat terț care nu este beligerant în acest conflict, Statele Unite ale Americii. Asemenea, întâlnirea are o structură care nu reflectă deloc spiritul liberal, democratic și valorile care ar trebui să stea în slujba rezolvării conflictelor internaționale”, a susținut Sergiu Mișcoiu.

Războiul din Ucraina, ziua 1266. „Niciun semn” că Rusia se pregătește să pună capăt războiului, spune Zelenski înaintea summitului Trump-Putin.

Viktor Orban înaintea întâlnirii dintre Trump și Putin: „Este trist în sine că UE a rămas blocată pe margine. Singurul lucru mai rău decât asta ar fi să mai și dăm instrucțiuni din tribună”

Fără sprijinul american, Ucraina ar fi vulnerabilă și nevoită să accepte concesii teritoriale pe care, în mod normal, nu le-ar fi acceptat: „În urma unei întâlniri care poate fi considerate la final satisfăcătoare pentru Donald Trump acesta ar putea să impună Ucrainei înainte de a opri ajutorul militar de orice tip un anume tip de deal pe care l-a realizat cu Rusia peste capul Ucrainei, iar Ucraina, din postura de victimă spectatoare la acest tip de întâlnire, nu va avea altă soartă decât aceea de a accepta anumite concesii pe care nu le-ar fi acceptat sub altă formulă, riscul fiind acela de a fi lipsită în viitor în mod cât se poate de evident de sprijinul militar american, în vreme ce sprijinul militar european este, așa cum știm, mult insuficient pentru a compensa o eventuală dispariție a suportului american”.

Profesorul universitar a susținut că cedarea de teritorii ucrainene devine sigură. Acesta a adăugat că o pace ce ar redesena harta Ucrainei ar fi acceptat cu dificultăți de statele Uniunii Europene: „Una peste alta, o pace chiar și defavorabilă Ucrainei, care e va fi impusă, chiar dacă nu va plăcea europenilor, va fi probabil acceptată strângând din dinți de către europeni. Fără îndoială la sfârșitul conflictului, când va avea acesta loc, va exista o remodelare a hărții Ucrainei Singura variantă în care această remodelare nu s-ar produce ar fi ca Rusia să fie înfrântă Ori astăzi Rusia, așa cum vedem, este cel mai departe de a fi înfrântă de până acum”.

Sergiu Mișcoiu atrage atenția și asupra situației Republicii Moldova, care ar putea fi omisă din discuțiile privind sferele de influență, rămânând astfel vulnerabilă la războiul hibrid al Rusiei.

„Republica Moldova este într-o situație și mai dificilă după acest tip de întâlnire Pentru că este greu de crezut că cineva va menționa Republica Moldova ca fiind o parte cuprinsă în această înțelegere legată de sfere de influență. Cu alte cuvinte, e greu de crezut că Donald Trump va menționa Republica Moldova într-un deal în care rușii își adjudecă o anumită parte din Ucraina. Republica Moldova se va afla sub imperiul acestui război hibrid pe care îl practică Rusia Și alegerile din Moldova vor fi cu atât mai mult amenințate în urma acestei întâlniri”, a adăugat Mișcoiu.

Despre evoluția politicii externe de la București, profesorul universitar trebuie să adopte o atitudine mai fermă în favoarea Ucrainei: „România până acum s-a poziționat într-o manieră destul de discretă și această poziționare a fost gândită pentru a nu supăra prea tare administrația de la Washington printr-un elan prea pro-european. Păstrând în continuare un dialog cu Statele Unite și văzând din cooperarea euroatlantica o prioritate, România va trebui totuși să ia o atitudine mai hotărâtă în favoarea Ucrainei, mai contondent opusă Rusiei Și mai explicit consonantă cu eforturile care se fac, mai ales de cuplul franco-german, în direcția consolidării unei apărări comune europene”.

Vineri urmează să aibă loc o întâlnire bilaterală între liderii de la Casa Albă, respectiv Kremlin, în Alaska, fiind prima întâlnire între șefii de stat din SUA și Rusia, din iunie 2021, când fostul președinte democrat, Joe Biden s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Geneva.