SRI, la 24 de ani - sprijinirea combaterii corupţiei şi acţiuni vizând siguranţa naţională

Serviciul şi-a anunţat, în mai multe rânduri, chiar prin vocea directorului instituţiei, George Maior, preocuparea legată de combaterea corupţiei, calificată drept "o ameninţare la adresa securităţii naţionale, pentru că vulnerabilizează statul, aduce prejudicii economiei, creează dezechilibre în societate şi frustrări".

"Dincolo de faptul că Serviciul Român de Informaţii este o instituţie pivot a securităţii naţionale, noi avem o cooperare deosebită cu Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru că, şi la nivel de lege dar şi în felul în care percepem noi securitatea naţională, corupţia este o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Să ne înţelegem foarte clar asupra acestui aspect. Este o ameninţare pentru că vulnerabilizează statul, aduce prejudicii economiei, creează dezechilibre în societate şi frustrări, şi prin aceasta securitatea naţională a statului este ameninţată", a spus George Maior, în februarie 2014, la prezentarea raportului de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe 2013.

Serviciul a sprijinit realizarea unor anchete de către DNA în cazuri intens mediatizate legate de combaterea corupţiei. Un exemplu recent este legat de preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicușor Constantinescu, şi de şeful Regiei Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa, Adrian Gâmbuţeanu, care au fost reţinuţi de procurorii DNA, după percheziţii şi audieri într-un dosar de fapte de corupţie, procurorii beneficiind de sprijinul SRI.

Din Rezoluţia de începere a urmăririi penale întocmită de procurori a rezultat că "există date şi indicii temeinice potrivit cărora Nicuşor Daniel Constantinescu şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa în sensul că a dispus efectuarea unor plăţi nelegale în valoare totală de 23.105.903,62 lei (peste 5 milioane euro)", arăta DNA.

Un alt caz de combatere a corupţiei la care SRI a colaborat, potrivit unui anunţ oficial, a fost cel în care doi sătmăreni au fost reţinuţi, pe 17 martie, fiind acuzaţi că au pretins 3 milioane de lei unuia dintre furnizorii de cărbune ai CET Oradea pentru a interveni pe lângă fostul ministru Daniel Chiţoiu pentru deblocarea unor fonduri din care furnizorul şi-ar fi recuperat contravaloarea unor mărfuri livrate.

Din ancheta efectuată de către procurorii DNA - Serviciul Teritorial Oradea cu sprijinul SRI a reieşit că, în iunie 2013, cei doi au pretins administratorului unei firme orădene, denunţător în cauză, suma de trei milioane de lei, invocând o influenţă asupra fostului ministru al finanţelor Daniel Chiţoiu, cu promisiunea că îl vor determina pe acesta să deblocheze fonduri pentru Electrocentrale SA Oradea (CET Oradea).

Un alt caz recent este cel al lui Constantin Stoica Marius, consilier juridic al unei firme, care l-a ajutat pe fostul ministru liberal Cristian David să justifice o sumă din declaraţia sa de avere comunicându-i datele unei persoane dispuse să încheie în mod nereal un contract de vânzare - cumpărare cu mama fostului ministru. Consilierul a fost pus sub control judiciar de procurorii DNA. Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, în acest dosar procurorii DNA au primit sprijinul de specialitate al ofiţerilor SRI.

De asemenea, un exemplu foarte recent fiind legat de un grup de poliţişti de frontieră cercetaţi pentru luare de mită după ce au ajutat mai multe persoane implicate în contrabandă cu combustibil pe Dunăre. Potrivit informaţiilor din dosar, poliţiştii de frontieră au protejat mai multe persoane implicate în contrabandă cu combustibil luat de la navele care tranzitează Dunărea, furnizându-le informaţii privind dispozitivul de patrulare al Poliţiei de Frontieră şi circulaţia navelor pe Dunăre. În schimbul protecţiei oferite, agenţii au pretins şi primit combustibil şi alte produse, precum şi peşte de la braconierii care acţionează în zonă.

Citeşte şi: Rapoartele SRI 2007-2012 - interceptări în creştere, număr sporit al acţiunilor antiteroriste

Implicarea SRI este, în unele cazuri, la graniţa dintre corupţie şi siguranţa naţională. Un exemplu amplu mediatizat este cel legat de mafia cărnii, care a vizat destructurarea a două grupuri infracţionale organizate formate din 80 de persoane, specializate în infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulaţie de produse alterate şi trafic de influenţă, prejudiciul produs de membrii celor două grupări fiind estimat la peste 15 milioane de euro.

SRI informa, recent, că a iniţiat acest caz la începutul anului 2013, fiind vorba despre o reţea de crimă organizată transfrontalieră specializată în fraudă fiscală de mare amploare, purtătorul de cuvânt al Serviciului precizând că subiectul viza "o chestiune de securitate naţională".

Relevanţa acestui caz este legată chiar de implicarea SRI într-un teritoriu care ar putea intra şi în jurisdicţia unor instituţii precum cele menite să vegheze la respectarea drepturilor consumatorilor sau la siguranţa alimentaţiei. Amploarea reţelelor şi numărul mare de consumatori expuşi au fost elemente care au încadrat cazul în categoria celor care vizează siguranţa naţională.

Preşedintele Traian Băsescu declara, recent, că ANAF, OPC şi ANSVSA, în loc să fie instituţii ale statului de drept, sunt ale partidelor, astfel că sunt "evazionişti buni şi evazionişti răi", iar SRI trebuie să suplinească funcţionarea acestor instituţii. El a dat ca exemplu intervenţia SRI în "mafia cărnii". "De ce a trebuit să afle SRI şi să pună sub supraveghere o reţea de carne expirată? Pentru că OPC şi ANSVSA, în loc să fie instituţii ale statului de drept sunt instituţii ale partidelor", a adăugat şeful statului, explicând că, imediat ce se schimbă Guvernul, sunt puşi în fruntea acestor instituţii "clienţii politici".

SRI a fost implicat şi în subiecte care vizează securitatea ţării din perspectiva caracterului României de stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, un exemplu fiind cel legat de cetăţeanul ungar Mikola Bela, declarat indezirabil de Curtea de Apel Bucureşti. Legat de acesta, SRI a stabilit "cu certitudine" că a avut, pe teritoriul României, activităţi contrare securităţii naţionale începând cu anul 2013, potrivit purtătorului de cuvânt al SRI, Sorin Sava.

"SRI a stabilit cu certitudine că începând cu anul 2013 cetăţeanul ungar (Bela Mikola - n.r.) a desfăşurat pe teritoriul României activităţi contrare securităţii naţionale de factură extremistă. Aceste fapte constituie factor de risc şi ameninţări la adresa securităţii naţionale a României, iar SRI a dispus informarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu propunerea declarării ca indezirabil a cetăţeanului menţionat pentru o perioadă de cinci ani. SRI are în atenţie toate activităţile extremiste de natură să pună în pericol securitatea naţională a României", a declarat Sava.

SRI a fost implicat, de asemenea, în mai multe cazuri de expluzări ale unor cetăţeni în cazuri care reprezentau ameninţări din punct de vedere terorist la adresa securităţii ţării. Un cetăţean tunisian a fost declarat indezirabil în august 2013 pentru 15 ani. Purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava, declara, referitor la cetăţeanul tunisian, că "desfăşura activităţi de promovare a unor curente extremist-teroriste, precum şi activităţi de recrutare de adepţi ai Jihadului".

De asemenea, în mai 2013, doi cetăţeni străini au fost declaraţi persoane indezirabile în România pentru 15 ani ca urmare a implicării în activităţi de sprijin financiar şi propagandistic pentru grupări de orientare jihadistă care activează în Orientul Mijlociu. În acel context, directorul SRI, George Maior declara că au avut loc mai multe expulzări de cetăţeni străini pe motive legate de fenomenul terorist, arătând că acţiunile au fost în beneficiul securităţii naţionale a României.

"N-am să intru în chestiuni operative. Au fost mai multe expulzări, într-adevăr, de cetăţeni, pe motivul legat de terorism. Eu cred că este bine să procedăm aşa. Într-un regim preventiv există şi o anumită latură critică asupra acestor lucruri, în sensul că adesea am auzit «De ce nu sunt trimişi în justiţie?». Sigur că justiţia este transnaţională şi internaţională în aceste cazuri, iar pe teritoriul României este mai bine aşa să procedăm", preciza Maior.

Întrebat de ziarişti de ce au apărut, la acea dată, mai "multe cazuri de terorism", Maior răspundea: "Pentru că diverşi factori au făcut din această ameninţare o ameninţare în creştere. Factori referitori la circulaţia persoanelor, la circuitele financiare internaţionale, la modul în care România se implică în anumite acţiuni internaţionale, o fac din ce în ce mai mult nu doar o ţintă generică, ci o ţintă explicită, şi am spus şi repet: încercăm la nivelul serviciului şi în cooperare cu alte instituţii să ţinem departe de graniţele ţării acest fenomen care ne poate lovi şi pe noi. Şi cum alte state foarte puternice cu servicii de informaţii foarte puternice, cu sisteme de securitate bine puse la punct, nu au scăpat de acest fenomen, nu cred că trebuie să fim niciun moment lipsiţi de vigilenţă".

În aprilie 2013 SRI a fost implicat, plecând de la o sesizare a Serviciului, într-o operaţiune a DIICOT privind o grupare de la Craiova suspectată de terorism, printre care se aflau şi cetăţeni libanezi. Gruparea fusese monitorizată de SRI în perioada octombrie - aprilie, aceasta vizând achiziţionarea de armament şi muniţie, dar şi facilitarea tranzitului ilegal spre Germania al unui cetăţean palestinian. Membrii grupării infracţionale, formate din cetăţeni români şi libanezi, erau cercetaţi de procurori pentru tentativă de acte de terorism, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, precum şi trafic de migranţi.

SRI, menţionează pe site-ul propriu că acţiunile sale au caracter secret, protejat ca atare de lege, dar toate aceste acţiuni, în legătură cu care SRI a avut o comunicare publică relizată prin comunicate de presă sau prin purtătorul de cuvânt al instituţiei, pot fi interpretate ca având relevanţă în climatul de siguranţă al României, securitatea cetăţenilor nefiind afectată.

Misiunea oficială a SRI este legată de "protejarea valorilor democratice şi promovarea intereselor naţionale ale României şi ale aliaţilor săi pentru realizarea securităţii naţionale, asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi apărarea statului de drept", domeniile vizate fiind prevenirea şi combaterea terorismului, cyberintelligence, apărarea valorilor constituţionale, contraspionaj, securitatea economică, ameninţările transfrontaliere şi protecţia informaţiilor clasificate.

Serviciul Român de Informaţii îşi prezintă, miercuri, bilanţul pentru anul 2013, la eveniment fiind anunţată şi participarea preşedintelui Traian Băsescu.