Stolojan, învins de atribuţiile excesive ale Colegiului Preşedinţilor

Surse democrat-liberale au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că Theodor Stolojan a fost deranjat de faptul că, în timp ce el se ocupa de negocierea principiilor economice ale viitorului program de guvernare, lideri ai celor două partide au formulat Regulamentul privind funcţionarea coaliţiei PDL-PSD la nivel central şi local în aşa fel încât premierul "nu mai avea niciun fel de pârghii atât în desemnarea, cât şi în revocarea miniştrilor".

Mai mult, înfiinţarea "Colegiului Preşedinţilor", forul cel mai important de decizie, potrivit protocolului semnat, din care fac parte Emil Boc şi Mircea Geoană, a făcut ca funcţia de premier, a lui Stolojan, "să nu mai aibă nicio importanţă în luarea deciziilor la nivelul coaliţiei", au mai precizat sursele din partid.

Astfel, potrivit Art.18 din acest Regulament, primul-ministru poate propune numirea unui ministru, pe baza propunerii forurilor statutare competente ale părţii căreia îi revine ministerul în cauză, respectiv conducerea PDL sau PSD.

În plus, primul-ministru poate propune, motivat, revocarea unui ministru "numai după consultarea prealabilă a conducerii celeilalte părţi şi cu informarea, în aceleaşi condiţii, a BPCC", numirile în funcţie la nivel guvernamental făcându-se numai în baza propunerilor forurilor competente statutare ale celor două părţi, avându-se în vedere metoda de repartizare convenită.

Colegiul Preşedinţilor, format din Emil Boc şi Mircea Geoană, dă cele mai multe competenţele celor doi lideri de partid, respectiv de a "decide în cazul chestiunilor politice majore care privesc Coaliţia, dar şi în situaţiile în care Biroul Politic Coordonator Central nu ajunge la consens".

Colegiul Preşedinţilor, potrivit Regulamentului de funcţionare a coaliţiei, are posibilitatea să decidă chiar şi introducerea pe Agenda de lucru suplimentară a şedinţei Guvernului a unor proiecte de acte normative, în cazul în care Primul-ministru şi vice-prim-ministrul nu ajung la un consens.

Potrivit surselor citate, acesta a fost un aspect pentru care Theodor Stolojan a decis să renunţe la funcţia de premier, considerând că nu are nicio pârghie de decizie, fiind "la mâna" celor doi lideri, chiar şi în luarea deciziilor la nivel guvernamental.

De altfel, Stolojan a spus în declaraţia prin care a anunţat renunţarea la mandatul de premier că "argumentul său este că cei doi preşedinţi care au semnat parteneriatul trebuie să îşi asume garanţia asumării acestui parteneriat prin cele două funcţii de prim-ministru şi de preşedinte al Senatului".

Citeşte şi

Emil Boc: Vom avea guvern până pe 22 decembrie

Boc, desemnat premier de Băsescu

Stolojan renunţă la nominalizarea pentru funcţia de premier

Social-democraţii se consideră păcăliţi şi iau în calcul ruperea coaliţiei cu PDL - surse