SUA ar putea orienta atenția către formatul „București 9” ca nou centru de putere al Europei

Ceea ce este clar este că unele guverne își diversifică opțiunile, fie prin formarea unor blocuri capabile să influențeze deciziile de la Bruxelles, fie prin construirea unei capacități suficiente de securitate, putere economică și influență geopolitică pentru a acționa independent ca actori majori în Europa și, posibil, la nivel global, notează Gisreportsonline.

În acest context, formatul București 9 apare ca un potențial actor-cheie. Succesul acestei inițiative va depinde în mare măsură de leadershipul Poloniei și de interesul Statelor Unite pentru noi parteneriate.

O coaliție a statelor dispuse să colaboreze

București 9 este un format multinațional relativ nou, creat în 2015 la inițiativa președinților de atunci ai României și Poloniei, Klaus Iohannis și Andrzej Duda. Inițiativa a apărut ca reacție la atacul Rusiei asupra Ucrainei din 2014. Grupul include Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

Președintele Duda a folosit acest format pentru a mobiliza sprijinul pentru Ucraina și pentru a susține aderarea acesteia la NATO.

Deși grupul nu a ajuns la un consens deplin în privința unor teme de securitate, precum flancul estic al NATO, acesta a continuat să organizeze reuniuni anuale. În 2023, București 9, împreună cu președintele american Joe Biden și secretarul general NATO Jens Stoltenberg, a semnat o declarație comună împotriva invaziei ruse din Ucraina din 2022.

În 2025, formatul a susținut creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB pentru statele NATO. Decizia a fost importantă, deși nu unică, deoarece aproape toate statele europene au acceptat anterior creșteri similare.

Următorul summit este programat pentru 13 mai 2026, la București. Conform informațiilor recente, grupul ar putea decide extinderea cu Norvegia, Suedia, Finlanda și Danemarca. Dacă aceste state nordice se alătură, ar fi reunite toate țările NATO de pe flancul estic, de la Cercul Arctic până la Marea Neagră. Cu excepția Norvegiei, toate ar fi și membre ale Uniunii Europene.

Argumentele pentru extindere includ atât considerente de securitate, cât și economice. Dincolo de apărarea flancului estic, tot mai multe state din Europa de Est, Nord și Sud susțin o integrare economică mai profundă, prin investiții în infrastructură comună, energie și conectivitate digitală.

Provocări persistente

Ca și în cazul altor coaliții regionale, principalul obstacol rămâne menținerea unei alinieri politice pe termen lung. Un exemplu este Grupul de la Vișegrad, format din Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia. Deși este mai mic și relativ coerent prin interese, geografie și istorie, în ultimii ani agendele politice ale acestor state nu au fost suficient de aliniate pentru a permite acțiuni geopolitice comune și ferme.

București 9 se confruntă cu dificultăți și mai mari, având o componență mai largă și mai diversă.

Dimensiunea grupului și forța militară a unor membri îi oferă totuși o influență geopolitică semnificativă. Această potențială influență poate deveni realitate doar dacă guvernele reușesc să construiască o agendă comună solidă. O astfel de coeziune ar putea întări NATO și ar putea influența agenda următorului summit NATO de la Ankara, programat pentru iulie. În plus, ar putea apărea un bloc de vot comun cu impact în Parlamentul European.

Ambițiile de leadership ale Varșoviei

Polonia are un rol central în definirea direcției formatului București 9, fiind una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa și având una dintre cele mai puternice armate din regiune.

În prezent, țara este marcată de o competiție politică internă între președintele conservator și guvernul de centru-stânga, fiecare cu propria direcție în politica externă și de apărare. Cu toate acestea, ambele tabere susțin consolidarea rolului Poloniei ca actor influent în Europa.

Această ambiție este reflectată și în dorința de a transforma București 9 într-o inițiativă strategică definitorie pentru liderul guvernului polonez Donald Tusk.

Unul dintre obstacolele majore rămâne însă faptul că formatul este încă puțin cunoscut și nu este perceput ca un actor de prim rang pe scena europeană.