Tragedia de la Salina Praid putea fi prevenită. Deputat AUR: Existau avertismente încă din 2007

Potrivit parlamentarului AUR, autoritățile ar fi ignorat ani la rând semnalele specialiștilor și au confundat monitorizarea cu cercetarea reală, necesară pentru prevenirea unor astfel de situații.

„Au existat cercetări anterioare, încă din 2007, care au arătat că există o anumită probabilitate ca, dacă nu se intervine într-un anumit mod, cu un anumit efort și prin anumite proceduri specifice (…), lucrurile să degenereze până la o asemenea tragedie”, a declarat Gurlui, în cadrul conferinței „Salina Praid: adevăr, responsabilitate, soluții pentru viitor”, organizată marți de AUR.

„Monitorizarea nu e cercetare”

Deputatul AUR, profesor universitar la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Silviu-Octavian Gurlui, susține că autoritățile nu au tratat suficient de serios avertismentele cercetătorilor și nu au investit în analize aprofundate care ar fi putut preveni tragedia de la salină.

„Există o confuzie generală între a face cercetare (…) și monitorizare. Pentru că, până la urmă, monitorizarea este un lucru extrem de simplu, dar nu are legătură cu cercetarea”, a afirmat acesta.

Analizele care puteau preveni dezastrul

Profesorul a explicat că ar fi fost necesare măsurători complexe privind structura subterană a salinei și evoluția vibrațiilor, realizate cu tehnologii disponibile și în România.

„În aceste condiții era necesar să se măsoare sau să se continue măsurătorile pentru studiul și evoluția vibrațiilor la anumite adâncimi și pe anumite suprafețe”, a spus el.

Tehnologia există și în România

„Există tehnologii în țară – LiDAR, spectrometrie și multe altele – care pot contribui la găsirea de soluții și la prevenție prin analize specifice”, a declarat Gurlui, precizând că România dispune de tehnologii și centre de cercetare capabile să realizeze astfel de analize.

Potrivit deputatului AUR, România dispune de universități și centre de cercetare capabile să analizeze astfel de fenomene și să contribuie la prevenirea unor situații similare.

„Oriunde te uiți în țară există universități și centre de cercetare cu resurse foarte importante”, a transmis Siviu Gurlui.

Experții străini „nu au venit cu nimic concret”

Profesorul universitar contestă eficiența analizelor făcute cu ajutorul experților străini invitați de Guvern, susținând că aceștia nu au venit cu echipamente sau infrastructură proprie pentru cercetări aprofundate.

„Guvernul a invitat cercetători prestigioși din alte țări, crezându-se că aceștia vor veni cu echipamente și infrastructură de foarte înaltă calitate. Surpriza a fost că nu au venit cu nimic concret. Analiza s-a bazat doar pe măsurători satelitare”, a spus Gurlui.

Semne ignorate

El a atras atenția și asupra scăderii semnificative a extracției de sare în anii anteriori tragediei, despre care spune că ar fi trebuit să ridice semne de întrebare. „Această evoluție înseamnă ceva și ar fi trebuit să ridice semne de întrebare”, a afirmat profesorul universitar.

Potrivit datelor prezentate, producția de sare de la Salina Praid a scăzut de la aproximativ 113.000 de tone în 2022 la circa 67.000 de tone în 2023, nivel menținut și în 2024.

Probleme vechi, agravate în 2025

În urmă cu un an, Salina Praid a fost grav afectată de infiltrații masive de apă provocate de creșterea puternică a debitului pârâului Corund, după mai multe zile de ploi torențiale. Apa a inundat galeriile de exploatare și zona turistică, iar autoritățile au suspendat activitatea și accesul în subteran din cauza riscurilor privind stabilitatea minei.

Problemele legate de pătrunderea apei în salină erau cunoscute încă din anii anteriori, în urma unor episoade similare care au avut loc în 2022 și 2024. Potrivit autorităților, viitura de la finalul lunii mai 2025 a depășit însă capacitatea lucrărilor de protecție, provocând inundarea severă a salinei.