Vasile Dîncu la Strasbourg: Apărarea României cere agenții specializate și coordonare între instituții

În cadrul unor declarații făcute la Strasbourg, în Parlamentul European, eurodeputatul Vasile Dîncu a vorbit despre vulnerabilitățile instituționale ale României în domeniul apărării și despre nevoia urgentă de reforme structurale.

Instituții dedicate pentru proiectele europene de apărare

Vasile Dîncu a subliniat că România nu poate accesa eficient programe europene precum SAFE sau inițiativele din domeniul dronelor fără instituții specializate: „Fără o agenție interguvernamentală dedicată, proiectele se blochează între Ministerul Apărării, Ministerul Economiei și Cabinetul prim-ministrului”, a declarat eurodeputatul.

El a arătat că state precum Polonia, Franța și Germania au creat agenții separate pentru gestionarea proiectelor europene de apărare, tocmai pentru a evita blocajele administrative.

România și Statele Unite consolidează Parteneriatul Strategic la cea de-a zecea rundă a Dialogului Strategic

Premierii Poloniei și Finlandei: Flancul Estic devine un pilon central al apărării europene

CSAT, chemat să devină o instituție operativă

Dîncu a mai afirmat că, potrivit noii strategii de apărare, Consiliul Suprem de Apărare a Țării ar trebui să funcționeze ca o instituție operativă.

„CSAT-ul ar trebui să devină o instituție operativă, nu doar o instituție care culege avize de la toate ministerile de Forță și, după aceea, acolo hotărăște ceva”, a spus acesta.

El a remarcat că majoritatea statelor europene și-au consolidat astfel de structuri după 2014, ca răspuns la noile riscuri de securitate.

„În general, în ultimii ani, mai ales după 2014, cele mai multe țări europene au un corespondent gen, cum avem și noi, CSAT, care este organizat operațional, care are experți, are funcționari și care lucrează continuu în acest domeniu. Să sperăm că și noua o să ne iasă aceste lucruri și să sperăm că și în domeniul industriei dronelor, pentru că de aici am început, România are o mare șansă să reconstituim o industrie de apărare împreună cu Ucraina, din care să câștigăm foarte mulți bani. Apropo de lipsa unui ministru la apărare în momentul de față, mai avem cât un handicap.”

Securitatea depinde și de încrederea populației

Întrebat despre impactul lipsei unor conduceri complete în instituțiile-cheie, Dîncu a declarat că acest lucru afectează direct securitatea națională.

„Securitatea înseamnă jumătate înzestrare și jumătate încrederea oamenilor în instituții. Reziliența se naște din această relație dintre oameni și instituții”, a explicat eurodeputatul.

El a subliniat și necesitatea unui control civil clar asupra serviciilor de informații.

„În mod normal, serviciile secrete trebuie să aibă un conducător civil. În cazul acesta, avem o instituție care nu are în acest moment. Chiar dacă instituția poate să funcționeze foarte bine în sistemul democratic, totuși ar trebui, de-astăzi în timp, să avem un conducător civil.”

Profilul viitorului ministru al Apărării

Întrebat ce criterii ar trebui să aibă în vedere USR atunci când va propune viitorul ministru al Apărării, Vasile Dîncu a declarat că profilul candidatului este esențial.

Potrivit eurodeputatului, viitorul ministru trebuie să fie capabil să lucreze interinstituțional, întrucât apărarea nu mai este un domeniu autonom, exclusiv militar.

„De apărare se ocupă mai multe ministere și mai multe organisme. Trebuie să poată lucra, să fie un om care să lucreze cu Ministerul Economiei, să poată lucra cu Ministerul Muncii, de exemplu, pentru că sunt multe elemente care țin de forța de muncă, de resursa bună din zona apărării.”, a spus Dîncu.

El a subliniat că viitorul ministru trebuie să aibă curajul de a apăra drepturile militarilor în contextul politicilor de austeritate și să înțeleagă importanța relațiilor cu NATO, SUA și instituțiile europene.

„Trebuie să fie un om care să aibă un pic de curaj, să se opună atunci când se încearcă ca drepturile militarilor să nu fie luate în considerare când se fac strategii de austeritate și în care militarii pot să sufere, pentru că avem foarte multe restanțe, atât în ceea ce privește pensiile, salariile, soldele și toate celelalte, care trebuie optimizate.

Este nevoie de câteva reglementări importante în acest domeniu. Trebuie să fie, de asemenea, un om care să fie foarte legat de câteva țări importante cu care împreună asigurăm securitatea noastră.

Să fie un om care să comunice cu NATO și, evident, cu zona americană, apoi un om care să aibă legături la Bruxelles, pentru că astăzi se pun bazele, în acești ani se pun bazele unei autonomii de securitate europeană, cum va ieși ea până la urmă, dar oricum acest lucru se întâmplă. Și, în mod normal, cred că trebuie să fie un om care să se gândească la viitor”, a conchis acesta.

Vasile Dîncu a evitat să se pronunțe asupra numelor vehiculate pentru portofoliul Apărării, precizând că nu îi cunoaște pe toți cei menționați în spațiul public.

„Nu vreau să mă pronunț aici, pentru că pe unii nu-i cunosc deloc, și pe alții cunosc. Nu-l cunosc pe domnul Șipor. Domnul Rodeanu este favorit acum, nu? Și nici nu știu pe cine vor propune dânsii”, a spus eurodeputatul.

În opinia sa, esențial nu este dacă viitorul ministru va proveni din interiorul partidului sau din afara acestuia, ci calitatea profesională a candidatului.

„E mai bine să fie un om din afară a partidului, un specialist din afară a unui partid? Contează foarte mult omul și CV-ul lui. Să fie un CV corect și în stil. Toată lumea are CV-uri, depinde de calitatea CV-ului. Trebuie să fie un om de calitate. Apărarea este foarte importantă și nu poate fi lăsată numai pe mâna militarilor. Nu este neapărat nevoie să fie militar, dar este nevoie să fie un om care să înțeleagă cât de importantă este în acest moment reziliența, mai ales populație. Pentru că astăzi, dacă ne referim la funcția de apărare, o să vedem că ne interesează o dată industrializarea. Este foarte importantă reindustrializarea”, a subliniat Dîncu.

Apărarea, responsabilitate comună: industrie, reziliență și management

Potrivit lui Dîncu, reziliența națională presupune implicarea întregii societăți, nu doar a armatei, iar viitorul ministru trebuie să înțeleagă acest lucru. El a subliniat importanța reindustrializării și a dezvoltării capacităților interne de producție pentru apărare, inclusiv în domenii strategice precum industria dronelor.

„Este foarte important ca să ne producem noi o parte cel puțin din ceea ce avem nevoie pentru apărare. Este nevoie, de asemenea, de managementul armatei. Managementul armatei înseamnă să găsești o colaborare cu militarii, pentru ca să-i ajuți să se schimbe din interior. Pentru că și armata are nevoie de foarte multe lucruri privind schimbarea. Sunt foarte multe lucruri și sunt complicate. Fiecare partid, sigur, își va gândi strategia cum crede”, a conchis acesta.