CCR a picat reforma guvernului Bolojan pe pensii speciale! Surse: CCR a respins legea în ansamblu pe motive extriseci

UPDATE Sesizare ICCJ a fost admisă. Reforma guvernului Bolojan a picat la CCR

Judecătorii Curţii Constituţionale au admis, luni, sesizarea de neconstituţionalitate privind reforma pensiilor de serviciu.

CCR ar fi admis cu un vot de 5 la 4 sesizările venite de ICCJ. În favoarea admiterii sesizării depuse de Lia Savnea au votat judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Pentru respingerea sesizării au votat Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dragoș Dacian. Astfel, votul a fost 5:4 în favoarea admiterii sesizării Înaltei Curți.

Surse spun pentru MEDIAFAX că CCR a respins legea în ansamblu pe motive extriseci, adică formă.

Surse juridice au precizat pentru MEDIAFAX că decizia Curții s-a bazat pe motive extrinseci, adică de formă, nu de fond. Concret, Guvernul nu a mai solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) asupra ultimei versiuni a proiectului, deși aceasta conținea modificări semnificative față de forma inițială.

Prima reacție a președintelui Nicușor Dan după ce CCR a respins legea Guvernului Bolojan privind modificarea pensiilor magistraților

CCR respinge legea pensiilor magistraților. Cine sunt judecătorii care au votat pentru și împotriva admiterii sesizării ICCJ

Legea nici nu a mai fost analizată după acestă constatare privind „gafa guvernului”

Judecătorii nu au ajuns la verificarea legii pe ce scrie practic în ea. EI s-au oprit după ce au constatat că legea a fost adoptată greșit de guvern.

Prin urmare, judecătorii CCR nu au analizat conținutul legii, adică prevederile privind cuantumul, condițiile și modalitatea de calcul a pensiilor – ci doar modul în care legea a fost adoptată. În lipsa respectării procedurii constituționale, actul normativ este invalidat „pe formă”, fiind considerat născut nelegal.

Decizia înseamnă că legea privind reforma pensiilor speciale nu poate intra în vigoare în forma actuală și trebuie reluat întregul proces legislativ, cu respectarea pașilor obligatorii, inclusiv solicitarea avizului CSM. Abia după ce procedura va fi corect refăcută, Parlamentul sau Guvernul vor putea reveni cu o nouă variantă, care ar putea fi analizată și „pe fond”.

UPDATE:  Potrivit surselor Mediafax, judecătorii CCR vor declara neconstituțional proiectul de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor. Respingerea, potrivit surselor Mediafax este pe „formă”.

Ce înseamnă „pe formă” (viciu extrinsec/procedural)?

Se referă la felul în care a fost făcută legea, nu la ce scrie în ea.

Potrivit surselor anterioare deciziei, judecătorii înclinau spre acestă decizie deoarece guvernul Ilie Bolojan și-a angajat, la începutul lunii septembrie, răspunderea în Parlament pe o variantă a Legii privind statutul procurorilor și judecătorilor, însă fără a respecta termenii privind avizul obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii pe proiect.

Această situație ar atrage, potrivit unor juriști, declararea neconstituțională a proiectului pe considerente extrinseci, adică de formă/procedură, nu de fond.

Dacă CCR găsește un astfel de viciu esențial, declară legea neconstituțională „pe formă”. În consecință, nu mai analizează „fondul” (conținutul articolelor), pentru că actul nu a fost născut valid. Legea se întoarce, iar inițiatorul trebuie să refacă procedura corect (inclusiv să ceară avizele necesare) și abia apoi, dacă e cazul, se discută și fondul.

Ce însemnă „pe fond”

Dacă CCR admitea obiecția „pe fond”, atunci anumite articole sau chiar legea în ansamblu sunt declarate neconstituționale pentru conținutul lor. Legiuitorul trebuie să modifice textul pentru a-l pune în acord cu Constituția.

UPDATE: La ora 14:00 a început ședința Curții Constituționale a României.

Ce prevede reforma lui Bolojan

Potrivit proiectului adoptat de Guvern, vechimea necesară pensionării magistraților crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani.

Ședința de plen a CCR din 20 octombrie 2025:

1. Dosar nr.4008A/2025 – Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție; 

2. Dosar nr.3524A/2025 – Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, obiecție formulată de Președintele României; 

3. Dosar nr.3135A/2025 – Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea Legii nr.267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat și pentru efectuarea recepției în faza unică a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora la obiectivul de investiții Palatul Parlamentului, precum și pentru reglementarea unor măsuri cu privire la administrarea imobilului Palatul Parlamentului”, obiecție formulată de 28 de senatori aparținând Grupului parlamentar Alianța pentru Unirea Românilor;

4. Dosar nr.3380A/2025 – Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, obiecție formulată de Președintele României.

Știrea inițială: Actul normativ, inițiat de Guvern și pentru care Executivul condus de premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament la 1 septembrie, prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor până la 65 de ani, precum și limitarea pensiei de serviciu la 70% din valoarea ultimului salariu.

Legea a fost atacată la Curtea Constituțională de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Reforma pensiilor magistraților a generat ample nemulțumiri în sistemul judiciar. De aproape două luni, instanțele funcționează la capacitate redusă, iar activitatea este limitată la cauzele urgente, în semn de protest față de modificările propuse.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat în mai multe rânduri proiectul de lege, reclamând „climatul de ostilitate creat împotriva magistraților prin luări de poziție politice și campanii mediatice” care, potrivit instituției, au urmărit discreditarea sistemului judiciar.

Pe fondul acestor tensiuni, ÎCCJ a sesizat Curtea Constituțională nu doar în legătură cu legea pensiilor magistraților, ci și cu cea privind plata pensiilor private, considerând că ambele acte normative încalcă dreptul de proprietate.

„În lipsa unui scop clar definit și a unei compensații adecvate, ingerința devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”, a transmis Înalta Curte.

O decizie cu miză politică și economică

Hotărârea CCR de luni va avea implicații majore atât pentru funcționarea sistemului judiciar, cât și pentru parcursul guvernului Bolojan. Premierul a avertizat, la finalul lunii august, că o respingere a legii ar pune sub semnul întrebării legitimitatea Executivului de a continua reformele promise: „Dacă proiectul nu va trece de Curtea Constituțională, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăți.”

Ulterior, șeful Guvernului a nuanțat declarația, afirmând că „nu se gândește la demisie”.

Decizia Curții Constituționale este așteptată să aibă un impact major atât asupra funcționării sistemului judiciar, afectat de proteste și întârzieri, cât și asupra deblocării fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de aproximativ 231 de milioane de euro, condiționate de reformarea sistemului de pensii speciale.