121 de studii, aceeași concluzie. Ecranele ne fură somnul, sportul și prietenii
Timpul petrecut pe telefon ar costa omenirea aproape 2,8 milioane de ani de boală mintală, arată o analiză amplă publicată în revista The Lancet.
Peste două ore zilnic în fața ecranelor au fost legate de depresie. Aceleași obiceiuri ar fi responsabile și pentru circa 240.000 de ani pierduți din cauza obezității.
Analiza se bazează pe date de la 9 milioane de tineri adulți. Echipa internațională, formată din experți din Europa, America de Nord și Asia, a sintetizat 121 de studii anterioare.
Rezultatele arată legături constante între utilizarea compulsivă a ecranelor și anxietate, depresie sau somn de proastă calitate. Autorii menționează și tulburări de dezvoltare neurologică, precum ADHD și autismul.
Explicația ar putea fi simplă
Timpul petrecut pe telefon ar lua locul somnului, sportului și întâlnirilor față în față. În plus, platformele folosesc funcții care creează dependență, gândite să țină utilizatorii cât mai mult online.
Autorii acuză companiile de tehnologie că tratează sănătatea ca pe o chestiune secundară. Ei cer o „acțiune globală coordonată” și transparență privind efectele funcțiilor care creează dependență.
„Guvernele au permis companiilor din domeniul tehnologiei să-și stabilească propriile reguli, ceea ce a dus la apariția unor modele de afaceri concepute pentru a capta atenția și a colecta date, sănătatea fiind tratată ca o chestiune secundară”, a declarat profesoara Ilona Kickbusch, care a coordonat analiza.
Potrivit cercetătorilor, restricțiile de vârstă introduse de unele platforme nu sunt suficiente. Ei propun un organism internațional care să monitorizeze efectele asupra copiilor și tinerilor.
Echipa a consultat și șase tineri cu vârste între 23 și 30 de ani
Unul dintre ei, medicul stagiar Salman Fitrat Khan, cere guvernelor să nu aștepte dovezi „perfecte” înainte de a acționa.
Nu toți experții sunt convinși. Specialiștii din afara studiului cer mai multe cercetări pentru a demonstra o relație de cauzalitate.
„Solicitarea unor măsuri de precauție este o poziție legitimă, dar reprezintă o judecată de valoare, nu o constatare științifică”, a spus profesorul Alan Woodward, de la Universitatea din Surrey.