Amenințare tăcută. Rezistența la antibiotice, la fel de mortală ca gripa, tuberculoza și HIV la un loc
Unii pacienți infectați cu bacterii multirezistente primesc mai multe antibiotice combinate, dar uneori nici acestea nu mai funcționează. „Din păcate, unii oameni vor muri”, avertizează Fiona Walsh, profesoară la Universitatea Maynooth din Irlanda, într-un interviu pentru Euronews despre rezistența la antibiotice.
„Rezistența la antibiotice înseamnă că bacteriile nu mai pot fi tratate cu medicamentele pe care le folosim de obicei împotriva lor”, explică cercetătoarea, care studiază fenomenul la oameni, animale și în mediu.
35.000 de morți pe an în UE
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) estimează că rezistența antimicrobiană provoacă aproximativ 35.000 de decese pe an în Uniunea Europeană. Impactul ei asupra sănătății este comparabil cu cel al gripei, tuberculozei și HIV/SIDA la un loc.
Perspectivele sunt și mai sumbre. Un studiu publicat în The Lancet estimează că rezistența bacteriilor la antibiotice ar putea provoca direct 39 de milioane de decese în lume între 2025 și 2050.
Folosirea excesivă a antibioticelor la oameni, utilizarea lor la animale, igiena precară și poluarea contribuie toate la răspândirea fenomenului. Bacteriile și genele care le fac rezistente circulă între oameni, animale și mediu.
România, cea mai afectată țară din UE
România a înregistrat cel mai mare indice compus de rezistență antimicrobiană din UE: în 2022–2023, aproape 70% dintre izolatele bacteriene erau rezistente la antibioticele-cheie. Consumul de antibiotice a fost în 2023 de 26 de doze zilnice la 1.000 de locuitori, față de o medie OCDE de 16, și nu s-a schimbat în ultimul deceniu, conform OCDE.
La bacteria Klebsiella pneumoniae, frecventă în infecțiile din spitale, rezistența la carbapeneme, antibiotice de ultimă linie, a ajuns în România la 50,3%. Doar Grecia și Bulgaria stau mai rău, arată Frontiers in Microbiology.
Aproximativ unul din șase români a luat antibiotice fără rețetă.