Noile tipuri de bacterii rezistente la antibiotice pot pune Europa pe butuci / Incidența infecțiilor este în continuă creștere – raport ECDC

ECDC identifică aceasta drept o problemă extrem de serioasă din cel puțin trei puncte de vedere majore:

• sănătatea pacienților,
• sistemele publice de sănătate
• sistemul economic.

Ultimele antibiotice care mai pot da rezultate (și considerate așa-zis „de intenție”) sunt carbapenemele și colistina.

Ca tratament, mai întâi sunt folosite carpabenemele, iar, dacă pacientul nu răspunde la acestea, se administrează colistina ca ultimă soluție .

Colistina – ultima redută a antibioticelor

Însă lumea medicală observă o creștere semnficativă a rezistenței până și la colistină, adică ultima redută a antibioticelor.

Răspândirea acestor bacterii extrem de rezistente diferă pe tot cuprinsul continentului european.

În unele state raportul identifică o rezistență mai mare la carbapeneme, ceea ce înseamnă un consum crescut de colistină.

În cele mai multe cazuri de infecții, rezultatele terapeutice sunt slabe și există rate ridicate ale morbidității, cu toate cele care vin la pachet – costuri de internare mai ridicate, durată de spitalizare mai mare.

Mortalitatea variază de la 26% la 44% în cazul infectării cu aceste bacterii.

Cât costă fiecare pacient infectat cu aceste bacterii

Raportul mai citează un studiu din Israel care a relevat că pacienții infectați cu aceste bacterii sunt de patru ori mai expuși la deces din cauza infecției decât pacienții infectați cu bacterii nerezistente.

Spitalele din Europa și America de Nord cheltuie, în medie, sume suplimentare cuprinse între 10 000 EUR și 40 000 EUR pe an, pentru a trata fiecare pacient infectat cu bacterii rezistente.

Impactul asociat pierderilor de productivitate din cauza eficienței reduse în muncă, a bolilor de lungă durată și a decesului ar putea să dubleze aceste sume.

La nivel mondial, se estimează că aproximativ 700 000 dintre decesele care au loc în fiecare an sunt cauzate de infecții rezistente, printre care se numără nu numai tulpini de infecții bacteriene comune, ci și HIV, tuberculoză și malarie.

În cazul în care tendințele actuale privind infectarea și rezistența nu vor fi inversate, se estimează că numărul deceselor la nivel global ar putea ajunge la 10 milioane pe an până în 2050.

Acest lucru ar afecta, de asemenea, economia Europei și ar putea determina o reducere a PIB-ului european cuprinsă între 1 % și 4,5 % până în 2050.

Ca soluții, raportul identifică:

1 – Crearea unor grupuri de lucru multidisciplinare naționale, alcătuite din experți în domeniu, cu sprijin politic. Acest grup trebuie să elaboreze politica, să culeagă date și să intervină, atunci când este necesar.

2 – Cadre medicale specializate în controlul infecțiilor și asigurarea unui număr suficient de paturi de spital. Până acum, raportul – standard a fost de 1 cadru medical specializat la 250 de paturi, însă, pe baza datelor recente, acest raport ar trebui să fie de 1 cadru specializat la 100 de paturi. În țările UE, acest raport variază semnificativ.

3 – Examinare atentă a pacienților „de risc” la internarea în spital este o metodă eficientă, se scrie în raport. Acest lucru este essential pentru prevenirea infecțiilor intraspitalicești. Raportul arată că acest lucru se face numai cu o raportare promptă a rezultatelor positive de către laboratorul microbiologic. Măsura este foarte important în statele – member UE, având în Vedere mobilitatea crescută a pacienților între țări, pentru primirea de asistență medicală.

4 – Ideal – izolarea pacienților purtători de bacterii extrem de rezistente în reserve cu un singur pat, iar alternativ, în zone destinate izolării cu cohort.

38 de țări europene se confruntă cu Enterobacteriaceae producătoare de carbapenemază – bacterii din familia Enterobacteriaceae, care au dezvoltat rezistență la antibiotice puternice (carbapeneme).

Vorbim, deci, de o amenințare mondială (și, în primul rând, europeană) deosebit de serioasă, de la care România nu este scutită.

Cele mai la îndemână soluții

Una dintre cele mai simple metode de a sta departe de aceste infecții este buna igienă a mâinilor. Raportul identifică, apropos de asta, un cost de promovare a igienei mâinilor de sub 1%  din costul de îngrijire a pacienților.

De asemenea, consumul de soluții de curățare pe bază de alcool pentru igiena mâinilo variază, în spitalele din Europa, semnficiativ.

Efectuarea corectă a igienei mâinilor trebuie nu doar monitorizată permanentă, ci sprijinită cu programe educative și controale, mai arată raportul.