2025 – „Anul Hidrei”. Raportul ministrului Daniel David la aproape 10 luni de mandat / „Am obținut pentru Educație cel mai mare buget de după 1989”

„Anul Hidrei”. Astfel caracterizează ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, anul 2025, în „Raportul de ministru, în preajma intrării în cea de-a X-a lună de mandat”.

De ce „Anul Hidrei”? Pentru că, din cauza nereformării sistemice a societății, multiplele crize (politică, economică, fiscală) care apar pun țara și dezvoltarea ei într-o situație de risc – rezolvarea unei probleme duce la apariția sau la reapariția alteia, întocmai ca la personajul mitologic la care face referire.

Însă ministrul consideră că aceste crize pot deveni oportunități pentru progres, dacă sunt abordate corect.

„Am obținut pentru Educație cel mai mare buget de după 1989”

Daniel David scrie că Ministerul Educației și Cercetării este cel mai important minister al unei țări: cercetarea generează cunoaștere, iar cunoașterea se diseminează prin educație, „astfel încât poate fi utilizată de toți ceilalți, pentru a avea o societate bazată pe cunoaștere”.

Ministrul opune cunoașterea anticunoașterii și consideră, de altfel, că: „Fără cercetare, devenim o colonie științifică și fără educație, devenim o societate eșuată sub obscurantism”.

Potrivit lui David, condiția pentru preluarea portofoliului de ministru în primul mandat (dec. 2024 – iunie 2025) a fost reintegrarea cercetării în educație, lucru pe care l-a obținut.

Apoi, David spune că a obținut pentru Educație cel mai mare buget de după 1989.

Publicarea Raportului QX a arătat criza din educație și cercetare și a propus reforme profunde, bazate pe bune practici, în acord cu tezele UE/OECD.

„Educație pe tot parcursul vieții”

Primul mandat, scrie David, a fost definit de următoarele măsuri:

• Redefinirea arhitecturii învățământului superior și a cercetării
• Planuri-cadru noi pentru liceu, pentru combaterea analfabetismului funcțional
• Finalizarea procesului de aderare a României la OECD în Educație
• Ca măsuri punctuale, David reține: promovarea științei în societate, întărirea componentei de etică (permiterea de sesizări anonime, „butonul roșu”), reglementarea telefoanelor în școli, digitalizarea catalogului (a fost introdus catalogul electronic), siguranță și infrastructură antiviolență, consiliere școlară și universitară, întărirea componentelor de siguranță (prin reglementarea camerelor video și a unor programe anti-violență), clarificarea „Săptămânii Verzi” și a „Săptămânii Altfel”, legături mai strânse între educație și piața muncii din țară și din străinătate.

De asemenea, ministrul David este autorul conceptului de „educație pe tot parcursul vieții”, prin Autoritatea Națională pentru Calificări.

„Și așa am devenit, din „ministrul reformei”, „ministrul austerității-crizei”

„Am acceptat cu îndoială al doilea mandat, cu începere din 23 iunie 2025”, scrie Daniel David, care a acceptat, până la urmă, să revină la minister, sub imperativul „onoarei”, care „mă obliga să nu gândesc în formula „la bine înainte, la rău, înapoi”.

Și așa am devenit, din „ministrul reformei”, „ministrul austerității-crizei”.

David a subliniat că a acceptat în mod asumat sacrificiul personal de imagine, pentru a ajuta țara.

Așa se face că cel de-al doilea mandat al său este sub două motto-uri: Per Aspera Ad Astra și Sapere Aude, sintetizate bine de formula kantiană „Cerul înstelat deasupra mea și legea morală în mine”.

„Altfel spus, da, dacă îndrăznim să credem în ceea ce facem cu raționalitate și morală, prin asperitățile crizei de acum, vom ajunge la binele pe care ni-l dorim”, scrie David.

Măsuri fiscale, puternic criticate

Cel de-al doilea mandat, asumat, așadar, în condiții extrem de dificile și într-o perioadă de majoră criză bugetară a fost caracterizat de o gravă pierdere de imagine (asumată, după cum spunea).

David introduce măsurile fiscal în Pachetul I al Guvernului, pentru a asigura plata salariilor și burselor din toamnă, puternic criticate, pe tot parcursul verii, de profesori și de studenți.

Măsurile concrete luate în cel de-al doilea mandat au avut ca obiective financiare păstrarea salariilor pe termen scurt, salariu decent pe termen mediu și atingerea țintelor 2030 (15% din bugetul consolidate pentru Educație și 1% din PIB pentru Cercetare).

David a explicat comasările unităților școlare

„Era nevoie de această măsură, în condiții de normalitate?

Parțial da, fragmentarea unităților școlare este un lucru observant de majoritatea analizelor internaționale, având impact și asupra organizării claselor și generând dificultăți de creare a normei didactice.

Aveam în țară unități școlare cu sub 10 copii și un director, precum și mai multe unități școlare cu personalitate juridică în aceeași comună (fiecare cu un număr mai mic de copii față de condițiile Legii 141/2025)”, arată David în raport, arătând că aceste comasări au afectat mai mult urbanul.

Comasările pot fi decise de autoritățile locale, care știu cel mai bine situația.

Ministerul este doar un mediator, în această ecuație.

„Mesajul că comasările au mutat copiii și au anulat posturi, ca fenomen de masă generat de măsurile fiscal-bugetare este un MIT”, atenționează David.

„Temerile că nu se va realiza norma didactică și se va pleca masiv din sistem sunt un „MIT”

Ministrul aduce clarificări în privința creșterii normei didactice cu două ore pe săptămână. Spune că nu era nevoie de o asemenea măsură, „în condiții de normalitate”, desi timpul de predare în preuniversitar este ușor sub media UE.

Acesta arată că: „Temerile legate de faptul că un număr mare dintre titulari nu își vor putea realiza norma didactică și/sau că vor pleca masiv din sistem, că nu vom mai avea suplinitori și că nu vom putea acoperi plata cu ora redusă ca sumă, ca fenomene de masă generate de măsurile fiscal-bugetare, sunt un MIT”!

Dimpotrivă, arată David, pentru anul școlar 2025 – 2026 numărul de profesori calificați titulari la care copiii au acces a crescut, a crescut timpul de interacțiune cu aceștia și a scăzut numărul personalului necalificat.

Alte reforme

Dintre reformele mai mari, luate în decursul celor aproape zece luni de ministeriat, Daniel David mai notează:

• Planurile-cadru pentru învățământul liceal sunt cele mai avansate și merg înainte, în ideea reducerii analfabetismului funcțional
• Reforma în domeniul Cercetării și al inovării
• Regândirea Evaluărilor Naționale din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, pentru a le face mai relevante prin diversitatea competențelor testate și prin adecvarea lor la viața cotidiană.

Ca planuri pe termen mediu și lung

• Stabilirea standardelor naționale de evaluare / notare
• Îmbunătățirea statutului cadrului didactic în învățământul preuniversitar
• Reorganizarea arhitecturii învățământului preuniversitar, cu accent specific pe mediul rural
• Atenție specifică la copiii cu cerințe educaționale speciale
• Stabilirea metodologiilor pentru concursurile de director
• Începerea anului universitar 2026 – 2027 cu o nouă arhitectură a sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare