„Alpha Scramble!” Ce se întâmplă la Baza Mihail Kogălniceanu când o dronă intră în România. EFE: 15 minute până la decolare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

La ora 2.00 dimineața, pe 16 august, alerta „Alpha scramble” i-a trezit brusc pe doi piloți spanioli de F-18 aflați în serviciu de gardă la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din România, situată la câțiva zeci de kilometri de Ucraina, scrie agenția EFE.

Spre deosebire de exercițiile zilnice pe care le efectuează în mod obișnuit, această alarmă era reală: o dronă rusească pătrunsese în spațiul aerian românesc.

În mai puțin de 15 minte, avioanele erau deja în zbor. 75 de minute mai târziu, drona fusese doborâtă.

Jurnaliștii spanioli scriu că interceptarea a fost prima dintre cele patru alerte reale la care Forțele Aeriene Spaniole au răspuns în România, evidențiind presiunea crescândă asupra flancului estic al NATO.

O dronă s-a prăbușit în județul Suceava. Radu Miruță: S-au ridicat opt avioane de vânătoare

Reuters despre Baza Mihail Kogălniceanu și remodelarea apărării Europei

„Pare probabil ca aceste incursiuni să fie deliberate”, a declarat pentru EFE locotenent-colonelul Borja Calvo, comandantul detașamentului spaniol „Paznic”.

Protocol „Alpha scamble”

Detașamentul spaniol este format din 190 de militari, șapte avioane de vânătoare F-18, un avion de transport A400M capabil de realimentare aeriană, un radar de avertizare timpurie și, începând din octombrie, trei elicoptere NH90.

Potrivit lui Calvo, unitatea a gestionat mai multe incidente reale de alertă „Alpha scramble” în trei săptămâni decât au înregistrat misiunile spaniole anterioare în patru luni, dovadă că Rusia „testează continuu capacitatea de reacție a NATO”.

El a adăugat că unele drone pătrund pentru scurt timp în spațiul aerian românesc din cauza traseului sinuos al frontierei dintre România și Ucraina, în timp ce altele cad pe teritoriul românesc după ce sunt lovite de sistemele de apărare aeriană ucrainene.

Conform procedurii „Alpha scramble” al NATO, avioanele de vânătoare trebuie să fie în aer în termen de 15 minute de la detectarea unei amenințări aeriene.

„Războiul nostru începe aici, când sună alarma”

Pentru a menține această stare de pregătire, echipajele spaniole desfășoară zilnic exerciții.
În timpul unei misiuni, o aeronavă asigură acoperirea, în timp ce cealaltă se concentrează asupra țintei.

Regulile de angajare sunt stricte: interceptările pot avea loc doar deasupra teritoriului NATO și nu în interiorul Ucrainei.

„Războiul nostru începe aici, când sună alarma”, a spus Calvo.

Pe lângă misiunea de vânătoare, Spania operează un radar de avertizare timpurie non-stop, urmărind aeronave și drone și transmitând date direct în rețeaua integrată de apărare aeriană a NATO.

Aproximativ 40 de membri ai personalului sunt responsabili de operarea și întreținerea sistemului, al cărui radar actual a acumulat peste 30.000 de ore de funcționare de la intrarea în serviciu în 2011.

Comandantul José Alberto Escolar a declarat că acesta va fi înlocuit la începutul anului 2027 cu radarul LTR-25 de fabricație spaniolă, care funcționează pe o bandă de frecvență diferită și va îmbunătăți detectarea dronelor mai mici, precum și a aeronavelor convenționale.

Exerciții cu Armata Română

EFE scrie că, la câțiva kilometri distanță, în poligonul de instrucție de la Babadag, pușcașii marini spanioli desfășoară exerciții împreună cu Armata Română, ca parte a grupului de luptă multinațional al NATO dislocat pe flancul estic al alianței.

Exercițiile simulează războiul convențional de intensitate ridicată, alături de războiul electronic, atacurile cibernetice, apărarea împotriva amenințărilor nucleare, biologice și chimice, precum și operațiuni ample cu drone.

Unitățile de infanterie spaniole folosesc, de asemenea, drone pentru a culege informații de pe câmpul de luptă.