Analiză | Cum ar arăta Spania fără imigrație: școli închise, criză în agricultură și colaps economic 

Spania, anul 2075. Granițele sunt închise de ani de zile, iar migranții ajung foarte rar. Sunt acceptați doar cei care îndeplinesc condițiile stricte stabilite de autorități. Țara, în loc să crească, s-a micșorat, atât ca populație, cât și ca economie. Nu mai ține pasul cu marile economii avansate, este un stat îmbătrânit, cu tot mai puțini copii și puțină forță de muncă, în care lipsesc profesioniști pentru serviciile publice de bază, sute de mii de afaceri s-au închis, iar PIB-ul a crescut cu 22% mai puțin decât ar fi făcut-o dacă granițele ar fi rămas deschise pentru străini, notează El Pais.

Acest scenariu distopic este cel prezentat în documentul „España ante el reto migratorio: dos escenarios posibles”(Spania în fața provocării migrației: două scenarii posibile), pe care Oficina Nacional de Prospectiva y Estrategia, o direcție generală a guvernului, îl prezintă miercuri.

Blackout-ul din Spania și Portugalia din 2025, explicat: Cum a fost posibilă „furtuna perfectă” de factori tehnici

O țară europeană reduce TVA-ul la combustibili pentru a tempera impactul economic al conflictului din Orientul Mijlociu

Prognozele demografice și economice, date peste cap?

Este un exercițiu de proiecție care nici măcar nu ia în calcul o închidere completă a granițelor, ci o reducere a fluxurilor migratorii estimate de 30% în următorii 50 de ani. Această scădere, care poate părea redusă, ar putea da peste cap toate prognozele demografice și economice și ar zdruncina fundamentele pe care se bazează Spania de astăzi.

Dacă tendințele actuale s-ar menține, populația Spaniei ar ajunge la 55 de milioane în 2075. Dacă însă fluxurile de imigrație ar scădea cu 30% față de aceste estimări, populația ar coborî la 40 de milioane, cu aproape 10 milioane mai puțin decât în prezent. Și nu doar că ar fi mai puțini oameni, ci societatea ar fi și mai îmbătrânită decât indică prognozele actuale.

Îmbătrânirea este o caracteristică structurală a economiilor avansate și această tendință nu se va opri. Așa arată și proiecțiile Instituto Nacional de Estadística, pe baza cărora ONPE și-a construit analiza: persoanele de peste 65 de ani vor reprezenta 30% din populație în 2055, cu zece puncte procentuale mai mult decât în prezent, iar sporul natural negativ (mai multe decese decât nașteri) va atinge un vârf în 2061. Migranții, care sunt de obicei mai tineri, acționează ca un echilibru și temperează acest declin demografic, așa cum arată și un studiu recent al centrului de analiză Fedea: în ultimele două decenii, impactul negativ al îmbătrânirii asupra economiei ar fi fost dublu fără imigrație.

Populația activă ar scădea de la 33 de milioane în scenariul de bază

Potrivit simulării ONPE, populația activă ar scădea de la 33 de milioane în scenariul de bază la 24 de milioane în 2075. Impactul ar fi deosebit de puternic în sectoarele dependente de forță de muncă străină, esențiale atât pentru economia spaniolă, cât și pentru menținerea serviciilor publice. Este cazul agriculturii, care ar pierde o treime din exploatații.

De asemenea, ar dispărea aproximativ 90.000 de baruri și restaurante, echivalentul a circa jumătate din cele existente astăzi, ceea ce ar genera efecte negative și în alte domenii, precum industria alimentară sau turismul. Zonele depopulate ar fi și ele afectate: Huesca, Soria și Teruel, cele mai slab populate provincii, ar pierde 28% din locuitori, iar aproximativ 2.300 de localități ar putea dispărea de pe hartă.

Pe măsură ce îmbătrânirea populației se va accentua și numărul persoanelor dependente va crește cu 60% față de nivelul actual, până la trei din zece îngrijitori ar dispărea. Cu mai puțini angajați care contribuie la sistemul de securitate socială, sustenabilitatea pensiilor, deja o provocare majoră, ar fi pusă în pericol: fiecare angajat ar trebui să contribuie cu aproximativ 2.000 de euro în plus anual până în 2075 pentru a menține nivelul actual al pensiilor.

Viața s-ar schimba și la celălalt capăt al piramidei populației. Sistemul educațional s-ar reduce din cauza scăderii accentuate a natalității, ceea ce ar însemna aproximativ 30.000 de clase mai puține în învățământul primar și 18.000 în cel secundar, cu efecte mai puternice în localitățile mici și posibila dispariție a unor servicii precum transportul școlar sau cantinele.

Sistemul sanitar, afectat

Nici sistemul sanitar nu ar fi mai puțin afectat: listele de așteptare ar crește inevitabil din cauza lipsei de personal medical. Aproximativ 63.000 de medici specialiști ar putea dispărea, iar cei rămași ar trebui să trateze cu 4% mai mulți pacienți.

Instituția a început elaborarea acestor proiecții la finalul anului trecut, înainte ca guvernul să anunțe, în ianuarie, o regularizare extraordinară de care ar putea beneficia peste jumătate de milion de străini, într-un context deja marcat de creșterea discursurilor xenofobe și a politicilor dure privind imigrația. La această tendință a contribuit și ascensiunea liderilor și partidelor extremiste, atât în Spania, cât și în alte țări, cu Donald Trump printre figurile centrale ale acestui val global.

Cercul virtuos

Spania a încheiat anul 2025 cu 3,58 milioane de angajați străini, aproape 16% din piața muncii, cel mai mare nivel înregistrat vreodată, într-un context de creștere economică solidă care a consolidat atractivitatea țării pentru migranți. Sosirea acestora, stimulată și de politici mai favorabile decât în alte state, nu doar că însoțește acest dinamism, ci a devenit unul dintre motoarele principale ale economiei.

Din 2020, peste două milioane de persoane s-au stabilit în Spania, aproape jumătate având între 20 și 44 de ani, cu un număr tot mai mare de persoane calificate. Mai multe instituții atribuie fluxurilor migratorii o parte semnificativă din creșterea recentă, inclusiv European Central Bank și centrul de studii Funcas, care estimează că aproape jumătate din creșterea PIB din ultimii trei ani se datorează lucrătorilor străini.

În aceste condiții, o reducere de 30% a fluxurilor ar avea un impact major asupra economiei. PIB-ul ar fi crescut cu 5% mai puțin în 2035, pierderea s-ar tripla până în 2055 (minus 14%) și ar ajunge la 22% în 50 de ani, echivalentul a aproximativ 18.000 de euro mai puțin pe an pentru fiecare locuitor. Mai puțină imigrație ar însemna și venituri mai mici la bugetul public, deoarece reducerea cheltuielilor nu ar compensa contribuțiile pierdute din taxe și contribuții sociale.

„Rezultatele acestui raport arată că migrația este un element central în configurarea viitorului Spaniei”, concluzionează documentul.