Angela Merkel vine în România. Cancelarul se află la a doua vizită în ţara noastră

Cancelarul german Angela Merkel îşi începe, marţi, cea de a doua vizită în România de când este şef al guvernului de la Berlin, prima prezenţă în ţara noastră fiind prilejuită de summitul NATO din aprilie 2008.

368 afișări
Imaginea articolului Angela Merkel vine în România. Cancelarul se află la a doua vizită în ţara noastră

Angela Merkel vine în România. Cancelarul se află la a doua vizită în ţara noastră (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Merkel soseşte marţi la Bucureşti, unde se va întâlni cu preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc. Ea va primi titlul Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Ea s-a aflat la Bucureşti, pentru prima dată, la summitul NATO din aprilie 2008, ocazie cu care a avut convorbiri bilaterale cu Traian Băsescu.

Anterior lui Merkel, cancelarul Gerhard Schroeder a făcut două vizite oficiale în România în septembrie 1999 şi august 2004.

Vizita lui Merkel la Bucureşti are loc în contextul în care România şi Germania marchează, în 2010, 130 de ani de relaţii diplomatice. Relaţiile diplomatice bilaterale au fost stabilite la 20 februarie 1880, după recunoaşterea formală, la Congresul de la Berlin, a independenţei de stat a României.

TITLURILE ZILEI

Predecesorii actualului şef al statului, respectiv preşedinţii Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, au efectuat vizite oficiale în Germania, în 1994, 1996 şi 2003, şi respectiv, în iulie 1997.

Preşedintele Băsescu a făcut la rândul său o vizită oficială la Berlin, la invitaţia omologului său german, Horst Koehler, în martie 2005, urmată de o vizită de lucru în 2006. De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a participat în noiembrie 2009 la ceremoniile dedicate împlinirii a 20 ani de la căderea Zidului Berlinului, la invitaţia cancelarului Angela Merkel.

Preşedinţii germani Roman Herzog şi Johannes Rau au făcut vizite oficiale în România în 1995 şi în 2002. De asemenea, Horst Koehler, actualul preşedinte german, a vizitat România în iulie 2007.

Deşi personal Angela Merkel nu a făcut nicio referire critică directă la adresa României, alţi oficiali germani de rang înalt au adoptat de-a lungul timpului diverse atitudini.

De altfel, în pofida agendei bilaterale bogate, în relaţia dintre cele două ţări au existat momente marcate de critici ale unor oficiali germani sau ale presei germane referitoare la România. Şi există subiecte asupra cărora se poate spune că se menţin divergenţe.

De exemplu, fostul comisar european Guenther Verheugen spunea într-un interviu acordat cotidianului Der Spiegel în februarie 2010 că "nimic nu a lovit mai tare reputaţia europeană precum primirea României şi a Bulgariei în spaţiul comunitar".

"Dar dacă m-ar întreba cineva care stat UE are cele mai mari probleme cu crima organizată, nu mi-ar trece prin cap să spun Bulgaria sau România. În orice caz, e sigur că procesul de maturizare democratică nu s-ar petrece în acele ţări dacă ele n-ar fi membre UE", adăuga el. Criticile sale nu au fost singulare, regăsindu-se observaţii similare sau mai dure mai ales în comentariile din presa germană.

La rândul său, Susanne Kastner, influent deputat german şi lider al grupului de prietenie Germania-România din Bundestag a acuzat clasa politică din România ca a adoptat un sistem de vot pe care nu îl inţelege, ea referindu-se astfel la votul uninominal. Pe de altă parte ea a reluat de numeroase ori acuzaţiile privind nivelul ridicat al corupţiei din Romania.

"În România, procedura este extrem de complicată, bineinteles pentru a-i proteja pe parlamentari. Dar impresia data este ca la nivel parlamentar nu se face nimic pentru combaterea coruptiei, ca parlamentarii pot face exact ceea ce vor. Nu este un exemplu bun pentru cetatenii Romaniei. Si cred ca o lege care sa reglementeze imunitatea si anchetarea cazurilor de coruptie la nivel inalt ar fi binevenita", a spus ea într-un interviu acordat Deutsche Welle în toamna lui 2009.

Însă nu doar ritmul nesatisfăcător al reformei justiţiei sau faptul că Germania a ales să menţină restricţiile pe piaţa muncii sunt subiecte în care cele două ţări au poziţii diferite. Mai există subiectul Kosovo. România este unul dintre cele cinci state UE care refuză în continuare să recunoască independenţa provinciei Kosovo în timp ce Germania a recunsocut independenţa acestei zone.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici