Video Augustin Lazăr, procurorul general al României, la bilanţul Parchetului General: Numărul inculpaţilor achitaţi definitiv a scăzut în 2016/ Klaus Iohannis: Vă asigur că aveţi în mine un partener

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, la bilanţul Ministerului Public, că numărul inculpaţilor achitaţi definitiv în anul 2016 a scăzut semnificativ faţă de 2015 şi faţă de 2013, precizând că Parchetul General a soluţionat peste 300 de cauze privind conflictul de interese.

827 afişări

"Numărul inculpaţilor achitaţi definitiv în anul 2016 a scăzut semnificativ faţă de anul 2015 şi, mai relevant faţă de anul 2013, înregistrându-se 809 inculpaţi achitaţi definitiv, din care 118 prin dezincriminarea faptei. Din totalul achitaţilor definitiv, doar 30 au fost arestaţi preventiv (cu 25% mai puţin faţă de 2015). Ponderea achitaţilor definitiv faţă de totalul inculpaţilor trimişi în judecată în 2016 a fost de 1,3%, ceea ce reprezintă un rezultat bun. Restituirile dispuse de instanţe reprezintă doar 0,46% din trimiterile în judecată. În materia operativităţii soluţionării cauzelor, este de remarcat că cca. jumătate din acestea au fost soluţionate în mai puţin de 6 luni de la sesizare", a declarat Augustin Lazăr, la bilanţul Ministerului Public.

Parchetul General a soluţionat în 2016 peste 300 de cauze privind conflictul de interese.

"În anul 2016 au fost soluţionate 346 de cauze privind conflicte de interese (faţă de 237 în 2015) din care 52 cu trimiteri în judecată (faţă de 45 în 2015), privind 58 inculpaţi persoane fizice. O prioritate pentru conducerea Ministerului Public va rămâne activitatea de promovare a integrităţii în societate, prin combaterea mai eficientă a conflictului de interese", a mai spus Augustin Lazăr.

Procurorul general a precizat că, în 2016, a fost eficientizată activitatea Ministerului Public printr-un program susţinut de doi piloni principali, respectiv dezvoltarea culturii instituţionale prin valorificarea resurselor de cercetare juridică şi consolidarea deontologiei şi eticii profesionale.

Tocmai de aceea, a fost reînfiinţat în cursul anului 2016 Consiliul Ştiinţific al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, încurajând astfel procurorii în activitatea de cercetare ştiinţifică juridică şi de publicare.

"Nu am ezitat să sesizăm Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, să promovăm acţiunea disciplinară împotriva celor care nu se conformează principiilor de etică şi deontologie. Analiza activităţii ne oferă ocazia reflectării asupra problemelor etice, asupra conduitelor magistraţilor ce au format obiectul acţiunilor disciplinare sau penale, ori asupra criticilor bine intenţionate în media, cazuri prin care sistemul judiciar este în totalitate angajat. În legătură cu puterea judecătorească, remarcăm că s-au aplicat aceleaşi standarde atunci când au fost urmăriţi şi judecaţi magistraţi. Este foarte clar că alegaţiile publice, precum că în România magistraţii nu ar răspunde pentru faptele săvârşite în exercitarea funcţiei, sunt formulate pro causa, pentru inhibarea lor în exercitarea atribuţiilor de serviciu", a mai spus Augustin Lazăr, la bilanţul Ministerului Public.

Ministerul Public deţine în statele de funcţii 2.972 posturi de procuror, din care ocupate 2.650 posturi, adică circa 89% din posturi ocupate, iar circa 11% au fost vacante. Procurorul general a menţionat că mai multe parchete de pe lângă judecătorii au funcţionat temporar cu un singur procuror sau chiar fără niciun procuror titular. "O reformă de eliminare a parchetelor neviabile este strict necesară", a transmis Augsutin Lazăr.

"În cursul anului 2016 au fost trimişi în judecată 63.722 inculpaţi persoane fizice, cu 8,2% mai mulţi decât în anul 2015. Tendinţa în materie a fost permanent pozitivă. Creşterea înregistrată este de 27% comparativ cu începutul perioadei de referinţă (anul 2009), indicând creşterea eficacităţii sistemului judiciar pentru disciplinarea societăţii. De asemenea, se înregistrează o scădere de aproximativ 10% a numărului de inculpaţi trimişi în judecată în stare de arest preventiv. Explicaţia scăderii constă în echilibrul evaluărilor, faptul că măsura arestării preventive are un caracter excepţional şi se ia doar atunci când alte măsuri preventive nu şi-ar putea atinge scopurile. O dovadă a acestui fapt constă în creşterea proporţională a numărului de cauze în care s-a dispus
controlul judiciar
", a mai declarat Augustin Lazăr.

Procurorul general a mai spus că ponderea soluţiilor de renunţare la urmărire penală în numărul total de cauze soluţionate altfel decât prin trimiterea în judecată a scăzut cu aproximativ 5% faţă de anul precedent şi că se remarcă o creştere continuă a mediei inculpaţilor persoane fizice trimişi în judecată la 100.000 locuitori în perioada 2007-2016, cu excepţia unei scăderi bruşte în anul 2014.

Totodată, numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru violenţă în familie a crescut cu aproximativ 336%, 34 de copii fiind victime ale infracţiunii de omor săvârşite de părinţii lor, 44 de minori violaţi de unul din părinţi, iar 32 de copii au fost victime ale infracţiunii de rele tratamente aplicate minorilor de către părinţi.

În 2016, a crescut şi numărul cauzelor soluţionate de către Parchetul General, în 2016 fiind soluţionate peste 560.000 cauze cu 63.722 inculpaţi, ceea ce înseamnă o creştere de 8,2%, reprezentând 32,1% din totalul cauzelor de soluţionat: adică 1.776.216. Ponderea rechizitoriilor este de 8,37% din total cauze soluţionate, în creştere faţă de 2015.

Numărul dosarelor rămase spre soluţionare a fost în anul 2016 de 1.117.702, faţă de 1.095.394 în 2015, a mai spus Augustin Lazăr.

Procurorul general a mai declarat că este de remarcat creşterea uriaşă, de 300%, a valorii prejudiciilor cauzate, în intervalul 2013 – 2016, în materia infracţiunilor prevăzute de Codul Silvic.

O problemă ridicată de preşedintele instanţei supreme la bilanţul Ministerului Public a fost numărul mare de dosare pe care magistraţii trebuie să îl soluţioneze.

"Supraaglomerarea parchetelor şi instanţelor, foarte puţini sunt conştienţi de asta. Nu doar supraaglomerea este problema instanţelor şi parchetelor. Mai sunt şi altele, mijloacele materiale insuficiente, legislaţia instabilă sau inadecvată şi un mediu social deseori ostil. Cu toate acestea, există rezultate bune şi foarte bune, acestea se constată şi în asigurarea rolului constituţional al Ministerului Public de a reprezenta interesele generale ale societăţii, apărarea ordinii de drept şi drepturilor cetăţeneşti. Puţini cunosc faptul că Ministerul Public are un rol deosebit în ceea ce priveşte mecanismele de unificare a practicii judiciare", a declarat preşedintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, la bilanţul Ministerului Public.

Preşedintele CSM a precizat, la bilanţul Ministerului Public, că statutul de magistrat nu este un privilegiu al procurorilor.

"Nu cred că putem spune că activitatea la parchete a progresat sau nu. Aceasta este dată de starea infracţionalităţii dintr-o societate. Putem să întărim capacitatea sistemului judiciar de a răspunde provocărilor, de a se delimita de presiuni astfel încât să nu se vunerabilizeze prin acţiunile izolate ale unor membri ai săi, să fie performant ca rezultat al consecvenţei şi respectării principiilor judiciare. Statutul de magistrat nu este un privilegiu al procurorilor, chiar dacă în spaţiul public există controverse aprinse. Statutul de magistrat îi conferă procurorului pârghia independenţei. Suntem datori să opunem tuturor temelor de dezbatere activitatea şi conduita noastră. Am convigerea că poziţionările noastre sunt suficient de performante pentru a rezista la orice presiune externă, de orice natură ar fi sau orice scop ar avea, sistemul judiciar este un sistem unit, solid, responsabil, aceasta trebuie să rămână constanta sistemului judiciar şi de noi depinde să rămână ca atare, ferit de orgolii şi interese care pot avea consecinţe ireversibile", a declarat Mariana Ghena, preşedintele CSM.

Klaus Iohannis: Vă asigur că aveţi în mine un partener

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi, la prezentarea bilanţului pe 2016 al Ministerului Public, că "nimeni nu este mai presus de lege", iar procurorii ar trebui să îşi desfăşoare activitatea "cu obiectivitate" şi "fără a fi influenţaţi de apartenenţa politică" a persoanei cercetate.

"Bilanţul este unul care vorbeşte de la sine. Un număr de aproape 570 de mii de dosare soluţionate, cuprinzând un număr de 47 de mii de rechizitorii şi peste 63 de mii de inculpaţi trimişi în judecată. Sunt cifre impresionante pentru instituţia dumneavoastră. Principala misiune care îi revine Ministerului Public este garantarea respectării legii, iar aceaasta este o activitate esenţială în orice democraţie consolidată. Reprezentarea intereselor generale ale societăţii şi apărarea ordinii de drept, nu pot fi concepute fără asigurarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, principii definite extrem de clar în Constituţie", a transmis preşedintele Iohannis.

Iohannis a susţinut că "românii devin tot mai vigilenţi la abaterile de la ordinea de drept, dar şi mai hotărâţi să îşi apere drepturile şi libertăţile, aspecte strans legate de percepţia asupra corupţiei. (...)"

"Cu atât mai important este ca dumneavoastră să rămâneţi loiali normei constituţionale. Nimeni nu este mai presus de lege. Şi să vă exercitaţi atribuţiile cu obiectivitate, fără a fi influenţaţi de calitatea persoanei cercetate, sau de apartenenţa ei politică, ori de altă natură", a mai spus Iohannis.

Iohannis a făcut referire şi la progresele în domeniul justiţiei făcute de România în ultimii ani, recunoscute şi în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

"Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România se va încheia când cele patru obiective de referinţă stabilite – independenţa şi eficienţa sistemului judiciar, integritatea şi lupta împotriva corupţiei – vor fi fost atinse şi vor deveni ireversibile. Ultimele rapoarte MCV au remarcat în mod constant progresele obţinute în domeniul justiţiei, dar au solicitat şi sustenabilitate. Cu toate acestea, încercări de a reveni la situaţii anterioare reformei, punerea sub semnul întrebării a autorităţii hotărârilor judecătoreşti sau a independenţei magistraţilor nu fac decât să încetinească acest progres şi să afecteze direct România. Obiectivul nostru este ca în domeniul justiţiei progresul să devină ireversibil. 2016 este cel de al doilea an în care nu există recomandări specifice în raportul MCV la adresa Ministerului Public, punându-se însă accent pe mecanismele de prevenţie şi pe transpunerea în practică a cadrului strategic elaborat de România", a mai declarat preşedintele.

Un alt subiect abordat în discurs a fost cel legat de atacurile la adresa justiţiei.

"Atacurile la adresa procurorilor şi judecătorilor au cunoscut în ultima perioadă o creştere îngrijorătoare. De aceea, apărarea independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar, precum şi a reputaţiei profesionale a magistraţilor sunt cât se poate de necesare. O democraţie consolidată şi un stat de drept veritabil nu pot fi imaginate în absenţa unui sistem judiciar independent şi imun la factorii de presiune politică. Cred că românii au arătat fără echivoc că îşi doresc să trăiască într-o ţară eliberată de corupţie, în care justiţia îi sancţionează pe cei care greşesc, un stat care pune pe primul plan legea, regulile, corectitudinea şi nu abuzurile", a mai declarat preşedintele Iohannis.

De asemenea, preşedintele a precizat că aşteaptă finalizarea anchetelor privind Revoluţia şi Mineriada cu "decizii clare şi cat mai rapide, temeinice şi legale".

Tudorel Toader, Ministrul Justiţiei, în faţa intrării de la PICCJ, înaintea bilanţului instituţiei

Klaus Iohannis, la intrarea în Ministerul Public, pentru prezentarea bilanţului instituţiei pe 2016

 

 

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici