Vicepremierul și ministrul bulgar al Transporturilor și Comunicațiilor, Grozdan Karadjov, a declarat joi, la Sofia, că actuala infrastructură dintre Bulgaria și România este insuficientă și că un nou pod în zona Călărași-Silistra ar reduce presiunea asupra traficului de la Ruse-Giurgiu.
Declarațiile au fost făcute la Sofia, în timpul unei întâlniri trilaterale cu ministrul supleant al Infrastructurii și Transporturilor din Grecia, Konstantinos Kyranakis, și secretarul de stat român Horațiu Cozma, potrivit Ministerului bulgar al Transporturilor, citat de BTA.
„Avem nevoie urgent de cel puțin un alt punct de trecere mai la est. De exemplu, un pod între Silistra și Călărași”, a spus Karadjov, subliniind că în prezent doar două poduri leagă Bulgaria și România de-a lungul celor 475 de kilometri de frontieră comună pe Dunăre.
El a descris această situație drept „o nouă Cortină de Fier în cadrul Uniunii Europene” și a avertizat că dependența de un singur punct de trecere, cum este podul Ruse-Giurgiu, generează „vulnerabilități sistemice” pentru transportul regional.
„Când tot traficul este concentrat într-un singur punct, orice blocaj paralizează coridorul nord-sud. Asta nu este nici eficient, nici sustenabil”, a adăugat ministrul bulgar.
Karadjov a insistat ca dezvoltarea coridorului București-Atena și Alexandroupolis-Odesa să fie tratată ca o prioritate comună de către cele trei țări, insistând că este nevoie de „o integrare reală, nu doar declarativă” a rețelelor de transport.
Ministrul grec Konstantinos Kyranakis a spus că Grecia susține proiectul și că e nevoie de pași concreți pe termen scurt pentru a-l pune în mișcare. La rândul său, secretarul de stat Horațiu Cozma a arătat că traseul Alexandroupolis-Ruse-Giurgiu-Moldova este important pentru România și a spus că Bucureștiul este deschis colaborării în proiecte comune de infrastructură.
Cele trei părți au convenit organizarea unei sesiuni tehnice la Salonic, la începutul lunii noiembrie, unde experți în infrastructură din cele trei țări vor elabora propuneri comune ce urmează să fie înaintate Comisiei Europene până la sfârșitul anului 2025, în cadrul programelor de finanțare europene disponibile.