Cât poți supraviețui sub dărâmături după un cutremur? Experții explică de ce primele 24 de ore sunt decisive

Cutremurele devastatoare produse săptămâna trecută în statul venezuelean La Guaira au readus în atenție una dintre cele mai dificile întrebări după astfel de dezastre: cât timp poate supraviețui o persoană prinsă sub dărâmături? Potrivit experților citați de Associated Press, răspunsul depinde de mai mulți factori, precum gravitatea rănilor, accesul la aer și apă, temperatura mediului și existența unui spațiu protector între resturile clădirii.

Primele 24 de ore oferă cele mai mari șanse de salvare

În general, cele mai multe persoane sunt salvate în prima zi după un cutremur. După acest interval, probabilitatea de supraviețuire scade treptat, deoarece multe victime au suferit răni grave sau sunt prinse sub bucăți masive de beton și alte materiale. Totuși, dacă rănile nu sunt severe și există condiții favorabile, oamenii pot rezista chiar și o săptămână sau mai mult.

Geofizicianul Victor Tsai, de la Brown University, explică faptul că șansele cresc considerabil atunci când victima se află într-un așa-numit „spațiu de supraviețuire” – o cavitate formată între elementele structurii prăbușite, care împiedică zdrobirea persoanei și îi permite să respire.

Aerul și apa sunt esențiale

Pe măsură ce trec zilele, cele mai importante resurse devin aerul și apa. „Poți supraviețui o perioadă fără hrană, însă mult mai puțin fără apă”, explică medicul Joseph Barbera, specialist în intervenții de urgență și profesor asociat la George Washington University. Temperatura joacă, de asemenea, un rol important. Căldura excesivă sau frigul extrem pot reduce dramatic șansele de supraviețuire și îngreunează operațiunile de salvare. În unele cazuri, incendiile, fumul sau substanțele toxice eliberate după prăbușirea clădirilor pot agrava situația victimelor.

Salvarea trebuie făcută cu atenție

Specialiștii avertizează că scoaterea unei persoane de sub dărâmături trebuie făcută cu mare grijă. Dacă victima a avut membrele comprimate timp îndelungat, eliberarea bruscă poate provoca pătrunderea în circulație a unor toxine rezultate din distrugerea țesutului muscular, ceea ce poate declanșa un șoc sever și poate pune viața în pericol. Din acest motiv, echipele medicale încearcă, atunci când este posibil, să înceapă tratamentul încă înainte ca persoana să fie extrasă complet.

Există și supraviețuiri spectaculoase

Istoria consemnează mai multe cazuri impresionante. După cutremurul și tsunamiul din Japonia, în 2011, un adolescent și bunica sa, în vârstă de 80 de ani, au fost găsiți în viață după nouă zile petrecute sub locuința prăbușită. Cu un an înainte, în Haiti, o adolescentă de 16 ani a fost salvată după 15 zile petrecute sub dărâmăturile provocate de seismul care a devastat Port-au-Prince.

Ce trebuie să faci în timpul și după un cutremur

În țările cu norme moderne de construcție, recomandarea este simplă: „Apleacă-te, adăpostește-te și ține-te bine” („Drop, Cover and Hold On”). Specialiștii recomandă adăpostirea sub o masă solidă sau lângă mobilier rezistent, care poate crea un spațiu protector dacă plafonul se prăbușește. Dacă o persoană rămâne blocată sub dărâmături, este important să își conserve energia, să folosească rațional apa și hrana, să economisească bateria telefonului și să producă zgomote doar atunci când aude echipele de salvare în apropiere.

România rămâne una dintre țările europene cu risc seismic ridicat

România se află într-una dintre cele mai active zone seismice din Europa, iar cutremurele produse în zona Vrancea pot afecta puternic Bucureștiul și mai multe județe din sud și estul țării. În Capitală există în continuare sute de clădiri încadrate în clase de risc seismic, inclusiv imobile aflate în clasa RsI, considerate cele mai vulnerabile la un cutremur major și susceptibile de prăbușire în cazul unui seism puternic.

Autoritățile desfășoară programe de expertizare și consolidare, însă procesul este unul de durată. Specialiștii în protecție civilă recomandă populației să cunoască din timp locurile sigure din locuință, să aibă pregătit un kit de urgență și să consulte informațiile oficiale privind riscul seismic al clădirii în care locuiesc.