Câţi turişti ajung iarna la malul mării şi ce pot face ei pe litoral - FOTO

Litoralul Mării Negre devine aproape pustiu în sezonul rece, iar atracţiile turistice par să nu îi convingă pe români şi, cu atât mai puţin pe străini. Totuşi, turiştii pot face turul cetăţilor antice, al celor 8 lăcaşuri de cult ale diferitelor culte şi etnii sau pot vizita delfinariul şi acvariul.

452 afişări
Imaginea articolului Câţi turişti ajung iarna la malul mării şi ce pot face ei pe litoral - FOTO

Câţi turişti ajung iarna la malul mării şi ce pot face ei pe litoral

Un calcul simplu arată că în sezonul rece al anului 2018 judeţul Constanţa a găzduit doar 600 de turişti în fiecare zi, iar media de înnoptări nu a trecut de 2-3 nopţi de cazare. Şi turismul de croazieră a înregistrat un regres considerabil în ultimii cinci ani, cauzat, în mare parte, de evoluţiile geopolitice din bazinul Mării Negre.

Cu toate astea, litoralul Mării Negre are ce oferi şi în sezonul rece. Cetăţile antice, centrul vechi al Constanţei, cu toată istoria lui, mozaicul etnic autohton, octogonul confesional din peninsulă, lanţul de muzee sau turismul balneo sunt doar câteva dintre opţiunile pe care turiştii le pot accesa dacă aleg să vină iarna la mare.



Ce pot face turiştii iarna la mare

Turul cetăţilor antice

Una dintre principalele atracţii turistice de pe litoralul românesc al Mării Negre rămâne şi în sezonul rece turul cetăţilor din judeţul Constanţa. Aici, la Constanţa, „festivalul” arheologic poate purta vizitatorii prin toate momentele istoriei, începând de la Histria, cetatea grecească care a fost cel mai vechi oraş atestat de pe teritoriul României, la cetăţile fortificate romane de pe linia Dunării, cum ar fi Capidava, şi până la cetăţile otomane – cea de la Hârşova. Lor li se adaugă Cetatea de la Adamclisi, cu al său monument Tropaeum Traiani, o mărturie nepreţioasă pe care ne-au lăsat-o romanii după ce au înfrânt armata lui Decebal, acum aproape 2000 de ani, sau cetatea Callatis şi muzeul de arheologie din Mangalia.

Arheologia şi mărturiile trecutului

Iar pentru împătimiţii de istorie şi arheologie, oferta Constanţei este una generoasă, doar dacă ne gândim la cetatea Tomisului, cu zidurile ei descoperite şi piesele expuse în Piaţa Ovidiu, inima oraşului Constanţa, sau Edificiul Roman cu Mozaic, un fost centru de lux construit în urmă cu aproape două milenii, acolo unde cei mai bogaţi oameni ai vremurilor se întâlneau pentru a pune la cale afaceri şi pentru a se relaxa după voiajele obositoare din toate zările lumii.

Diversitatea arhitecturală unică în Dobrogea

Rămânem tot în siajul istoriei, iar aici, Peninsula Constanţei, care reprezintă centrul vechi al oraşului le poate oferi turiştilor o experienţă care i-ar plimba prin tot secolul XX, oferindu-le clădiri cu stiluri arhitecturale diverse. De la stilul clasic al clădirilor construite la cumpăna dintre secolele XIX-XX, la Art Nouveau-ul al cărui simbol este Cazinoul şi până la Art Deco-ul adus de peste ocean sau neoromânescul autohton, toate stilurile arhitecturale se regăsesc în acest spaţiu restrâns, unde locuitorii bogaţi ai Constanţei au construit cu gust şi au lăsat moştenire centrul vechi al oraşului.

Octogonul confesional

Tot aici, în Peninsulă, într-un areal mic, pe care îl poţi parcurge la pas în decurs de câteva ore, turiştii pot vizita opt lăcaşuri de cult ale diferitelor culte şi etnii care au locuit Constanţa. Geamia Hunkiar, Moscheea Carol I, Biserica grecească Methamorphosis, Biserica Armeană Sf. Maria, Catedrala Ortodoxă Sf. Petru şi Pavel, Biserica bulgară Sf. Nicolae, Basilica catolică Sf. Anton sau ruinele Sinagogii aşkenaze, toate pot reprezenta un motiv serios pentru a atrage turişti în căutarea de alt fel de turism.

Salba de muzee

De asemenea, muzeele constănţene oferă vizitatorilor informaţii şi mărturii originale şi proprii ale teritoriului dintre Dunăre şi Mare. Muzeul Marinei, unic în ţară, cu povestea marinei române, Muzeul Etnografic cu toate porturile tradiţionale ale minorităţilor din Dobrogea, Muzeul Ion Jalea, cu sculpturile unice ale sculptorului cu o singură mână, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, care păstrează în încăperile sale istoria antică a grecilor şi romanilor de la Tomis ar fi doar câteva exemple care ar putea convinge turistul că aici găseşti altceva.

Delfinariul şi acvariul

Delfinariul şi acvariul sunt două obiective turistice preferate de vizitatorii care vin vara la mare, în special în zilele ploioase, care nu le permit să stea pe plajă. Însă ele sunt deschise şi în sezonul rece, iar o reprezentaţie cu delfini sau multitudinea de specii de peşti de pe faleza Cazinoului pot fi vizitate şi acum. Bonus: microrezervaţia de animale de la Delfinariu.

Cherhanalele litoralului

Şi după atâta plimbare şi informaţie, cherhanalele de pe litoral, deschise în număr mare şi în timpul sezonului rece, îşi aşteaptă turiştii cu peşte proaspăt, sortimente marine sau de apă dulce din bălţile judeţului. Ele sunt întinse pe toată suprafaţa litoralului: Năvodari, Constanţa, Agigea, Olimp sau Vama Veche.

Spa şi turism balneo

Seara, câteva hoteluri de pe litoral oferă servicii de spa şi balneo, acolo unde turiştii se pot răsfăţa la piscine, masaje, împachetări, toate la doar câţiva metri de plajă, acolo unde, la orele dimineţii sau ale serii, şedinţele de aerosoli completează un sejur reuşit pe litoral.

Cifre ale turismului în judeţul Constanţa

În anul 2018, Constanţa a înregistrat aproximativ 1,3 milioane de turişti, cam 10% din cifra înregistrată la nivelul ţării. Dintre aceştia, doar 63.000 au fost turişti străini. Majoritatea sosirilor în unităţile de cazare s-au înregistrat în cele trei luni ale sezonului estival.

În ceea ce priveşte numărul turiştilor din lunile de iarnă, judeţul Constanţa nu a înregistrat în sezonul rece mai mult de 20.000 de turişti pe lună, ceea ce înseamnă o medie de 600 de vizitatori pe zi, care se cazează pentru maximum 2-3 nopţi în medie.

În judeţul Constanţa sunt 12 staţiuni estivale iar capacitatea maximă de cazare este de 120.000 de locuri. Cu câteva excepţii, aproape toţi agenţii economici îşi închid activitatea în afara sezonului estival.

De ce este turismul de croazieră în moarte clinică

Astăzi, în Portul Constanţa nu mai acostează mai mult de 20 de nave de croazieră pe an. O scădere semnificativă dacă ne gândim că în anul 2014, acelaşi port a primit 95 de vase de croazieră, de pe care au coborât aproximativ 65.000 de turişti. Anul 2014 a reprezentat un boom în ceea ce priveşte turismul de croazieră din Constanţa, în mare parte din cauza situaţiei geopolitice din bazinul Mării Negre, iar anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă a făcut ca navele care au intrat prin Bosfor să nu mai acosteze în porturile consacrate – Odesa, Sevastopol, Soci sau Batumi, ci să se rezume doar la Portul Constanţa.

Doar că, după 2014, navele de croazieră şi numărul turiştilor au început să scadă la Constanţa, şi asta tot din considerente geopolitice. Lovitura de stat eşuată din Turcia, din vara lui 2016, a schimbat şi cifrele din Portul Constanţa. Pentru că navele de croazieră au evitat să mai intre în bazinul Mării Negre.

Iar de atunci, trendul în scădere s-a menţinut. În 2018 numărul navelor de croazieră care au acostat în Portul Constanţa a ajuns la un minim de 11, cu doar 10.000 de turişti, în timp ce în anul 2019 au fost programate 20 de nave de croazieră, dintre care doar una maritimă şi restul fluviale, mai mici.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:
litoral,
iarna,

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici