CCR va anunţa pe 30 mai decizia în cazul refuzului preşedintelui Iohannis de a o revoca pe Codruţa Kovesi / Toader, în pledoarie: Refuzul duce la blocaj. Curtea să decidă dacă acesta are drept de veto. Reacţia Preşedinţiei - VIDEO

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, joi, la CCR, că refuzul preşedintelui de a o revoca pe Laura Codruţa Kovesi duce la un blocaj, că acesta nu are autoritate asupra procurorilor şi că magistraţii Curţii trebuie să decidă dacă şeful statului are sau nu drept de veto în această cauză. UPDATE. Curtea Constituţională a României va anunţa în data de 30 mai care este decizia privind sesizarea conflictului instituţional dintre Guvern şi Preşedinţie, după ce Klaus Iohannis a refuzat să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al DNA.

3937 afișări
Imaginea articolului CCR va anunţa pe 30 mai decizia în cazul refuzului preşedintelui Iohannis de a o revoca pe Codruţa Kovesi / Toader, în pledoarie: Refuzul duce la blocaj. Curtea să decidă dacă acesta are drept de veto. Reacţia Preşedinţiei - VIDEO

Curtea Constituţională dezbate astăzi sesizarea Guvernului cu privire la refuzul lui Iohannis de a o revoca pe Kovesi de la şefia DNA

CCR a dezbătut joi sesizarea Guvernului cu privire la existenţa unui conflict între Executiv şi Preşedinţie, în urma refuzului lui Klaus Iohannis de a-l revoca din funcţie pe procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, la şedinţă ministrul Tudorel Toader susţinând solicitarea Guvernului. 

Tudorel Toader a declarat, joi, la Curtea Constituţională, acolo unde şi-a susţinut punctul de vedere al Executivului în conflictul între Guvern şi Preşedinţie privind revocarea procurorului-şef DNA, că Laura Codruţa Kovesi şi-a exercitat funcţia în mod discreţionar şi că toate cele 20 de puncte ale raportului prin care a cerut ca aceasta să plece din funcţie au devenit mai actuale ca oricând.

"Între timp, cele 20 de puncte (ale raportului -n.r.) au dobândit, în opinia mea, au devenit şi mai actuale şi mai evidente, cu referire la activitatea managerială a procurorului şef DNA. Concluzia trasă atunci a fost aceea că procurorul şef DNA şi-a exercitat şi îşi exercită în continuare în mod discreţionar funcţia pe care o deţine, deturnând activitatea de combatere a corupţiei şi activitatea instituţiei anticorpţie, deturnând practic de la rolul său constituţional şi legal", a declarat Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei a spus că refuzul preşedintelui de a o revoca pe Laura Codruţa Kovesi, pe motive de oportunitate politică, duce la un blocaj.

"Noi am considerat că refuzul preşedintelui de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului şef DNA, cu motivarea în sensul lipsei de oportunitate a măsurii, este de natură de creeze un blocaj instituţional, prin refuzul revocării, cu consecinţa unui conflict juridic de natură instituţională. (...) Aş mai adăuga faptul că ministrul Justiţiei are autoritate asupra procurorilor pe care i-o conferă articolul 132 din Constituţie, are criteriile de evaluare ale activităţii manageriale, preşedintele României nu are autoritate asupra procurorilor conferită de Constituţie, nu are instrumente de apreciere a activităţi profesionale", a completat Toader.

Ministrul Justiţiei a mai spus că sesizarea Guvernului este una întemeiată.

"Întrebarea principală care vă este adresată este dacă preşedintele are un drept de veto în procedura de revocare a procurorilor şefi , răspunsul la această întrebare oferă soluţii pentru eliminarea blocajului şi conduitei de urmat", a mai declarat Tudorel Toader.

Toader: Preşedintele a blocat procedura de revocare. A oferit un răspuns politic

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat joi, în şedinţa Curţii Constituţionale, că şeful statului trebuia să dea un decret de respingere a revocării, dar nefăcând acest lucru practic a blocat procedura de revocare.

"Faptul că preşedintele României nu are drept de veto. Dacă preşedintele îşi exercită pe nelegalitatea procedurii, atunci cere ministrului să reevalueze cererea să îndeplinească condiţiile legale. Acum nu se pune problema nelegalităţii că preşedintele nu a invocat aşa ceva, ci oportunitatea politică prin declaraţiile verbale. În opinia noastră preşedintele României, abordând astfel procedura de revocare a inteles să blocheze procedura de revocare.În opinia noastră, preşedintele României, abordând procedura de revocare, a înţeles pur şi simplu să blocheze procedura de revocare. A oferit un raspuns politic, de oportunitate. Însă, acceptarea acestei oportunităţi ar însemna să consacrăm inversul a ceea ce se scrie în Constituţie. În opinia noastră, rolul preşedintelului în procedura de numire şi de revocare nu poate fi şi nu este una politică. Refuzul, prin considerentele arătate, încalcă rolul constituţional al ministrului justiţiei şi independenţa procurorilor", a declarat Tudorel Toader, la Curtea Constituţională.

Toader a mai declarat că era nevoie de un decret din partea preşedintelui, chiar dacă a refuzat revocarea.

"Simetria-cerea ca solicitarea de refuz să se finalizeze tot cu un decret, altfel, a blocat la jumătatea drumului procedura de revocare. Având în vedere că refuzul preşedintelului nu priveşte aspecte de legalitate a procedurii, preşedintele nu mai poate solicita reexaminarea. Prin urmare, solicităm CCR să soluţioneze procedura în sensul obligativităţii preşedintelui de a da curs revocării din funcţie a procurorului şef al DNA. A da curs procedurii înseamnă a emite de către preşedinte un decret în acest sens. În concluzie, vă solicităm să pronunţaţi o decizie prin care să constataţi existenţa unui conflict juridic între ministrul justiţiei, Guvernul Românie, pe de o parte şi preşedintele României pe de altă parte. De asemenea, să constataţi că respectivul conflict a fost generat de refuzul preşedintelui de a da curs solicitării de revocare. În al treilea rând. să soluţionaţi conflictul, stabilind conduita de urmat pentru viitot în sensul ca preşedintele României are obligaţia de a emite decretul de revocare", a mai spus ministrul Justiţiei.

Preşedinţie: Sesizarea nu precizează în ce constă blocajul. În speţă, nu e vorba de un conflict

Consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu a declarat, joi, în şedinţa Curţii Constituţionale, că refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de revocare a Laurei Codruţa Kovesi nu este cauza unui blocaj instituţional, ci reprezintă exercitarea unei atribuţii legale a şefului statului.

"Aţi fost investiţi cu soluţionarea unui conflict de natură constituţională inexistent. (...) Sesizarea nu vizează un conflict pentru că nu e niciun conflict. Articolul 54, alineatul 1, din legea de organizare judiciară arată care sunt atribuţiile fiecăreia dintre cele trei autorităţi implicate în această procedură. Ministrul a realizat o propunere. Consiliul Superior al Magistarturii a avizat. Preşedintele a dat un răspuns. Ministrul nu a oferit un aviz şi nu a luat o decizie. CSM nu a făcut propunerea şi nu a luat decizia. Preşedintele României nu a făcut propunerea şi nu a dat un aviz. Fiecare dintre cele trei autorităţi s-au manifestat în limitele atribuţiilor stabilite prin articolul 54, alineatul 1. Preşedintele a răspuns printr-un act administrativ. (...) În speţă, nu e vorba de un conflict. Niciuna dintre autorităţi nu şi-a depăşit competenţele sau nu s-a abţinut de la a face ceea ce era repartizat să facă prin legea aplicabilă", a declarat consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, în şedinţa Curţii Constituţionale.

Simona Tănăsescu a precizat că refuzul preşedintelui de revocare a procurorului şef DNA nu este cauza unui blocaj instituţional, ci reprezintă exercitarea unei atribuţii legale a şefului statului.

"În prezenta speţă, ministrul Justiţiei nu poate fi subiectul unui conflict juridic de natură constituţională, iar cererea subsidiară se referă la un raport care nu există, între preşedintele României şi Guvern, în materia gestionării carierei magistraţilor, nu există raporturi juridice. Sesizarea nu vizează un conflict, ci vizează exercitarea unor competenţe legale ale diferitelor autorităţi şi autorităţile şi-au exercitat acele competenţe care sunt prevăzute de lege. Sesizarea nu vizează un conflict sau o situaţie conflictuală care să rezide direct în Constituţie, ci în legea de organizare judiciară. Sesizarea nu precizează în ce constă blocajul căci , prin exercitarea atribuţiilor lor legale, fiecare din autorităţile care au competenţe în această materie au încheiat un raport juridic", a completat consilierul prezidenţial.

CCR a rămas să dezbată solicitarea ministrului Justiţiei, privind conflictul instituţional între Guvern şi preşedinţie, după refuzul preşedintelui de a o revoca pe Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al DNA.


CCR a primit sesizarea din partea Executivului pe acest subiect pe 23 aprilie, după ce şeful statului a refuzat să dea curs cererii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, anunţând că motivele invocate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, nu au fost de natură să îl convingă.

Imediat, ministrul Justiţiei a anunţat că va fi sesizată Curtea Constituţională.

Tudorel Toader a declarat, sâmbătă, la Sinaia, că va merge personal la Curtea Constituţională pentru a susţine punctul de vedere al Guvernului, în cazul refuzului preşedintelui Klaus Iohannis de a o revoca pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi.

„Da, voi merge personal. Am vorbit cu doamna premier şi sigur m-a solicitat ca eu să susţin cele statuate, cele stabilite în sesizare”, a spus Toader.

Întrebat care este argumentul forte pe care îl va invoca, ministrul Justiţiei a răspuns: „neconstituţionalitatea comportamentului şi crearea unui blocaj instituţional între preşedintele României, pe de o parte, ministrul Justiţiei, parte a Guvernului, în acelaşi timp”.

Pe 22 februarie, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a cerut revocarea şefei DNA, reţinând în sarcina acesteia 20 de „acte şi fapte de netolerat”. Printre acestea, Toader a menţionat ancheta în cazul OUG 13, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament, falsurile din dosare, lipsa unei reacţii adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploieşti, precum şi afectarea imaginii României prin dezinformarea forurilor europene.

Timp de 80 de minute, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat, în sinteză, raportul de 36 de pagini privind activitatea managerială la nivelul conducerii DNA, reţinând în sarcina Laurei Codruţa Kovesi 20 de „acte şi fapte de netolerat”, pentru care a cerut revocarea.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici