Cum funcționează o misiune de interceptare a dronelor rusești, pas cu pas. Analiza expertului militar Constantin Ciorobea

O primă chestiune abordată de expertul militar Constantin Ciorobea este reprezentată de traseul acestor drone. Analistul confirmă ipoteza că dronele ar fi putut fi lansate din estul Crimeei (n.r. – Crimeea, teritoriu recunoscut ucrainean, se află sub controlul Rusiei din 2014).

„Depinde de țintele care sunt avute în vedere de Federația Rusă, dar de regulă pentru cele care sunt căzute la Gurile Dunării, sudul Republicii Moldova – adică partea dinspre Ucraina a Sudului Republicii Moldova – ele sunt lansate din Crimeea pentru că acesta ar fi drumul cel mai scurt către aceste obiective, în condițiile în care alte ținte sunt mai facile pentru a fi atacate din alte direcții”, spune Contraamiralul Constantin Ciorobea. 

Acesta precizează, ca aspect important, că ele nu au fost lansate din teritoriul ocupat, cum ar fi, spre exemplu, Herson, pentru că, există o mai mare posibilitate de a fi doborâte pe traseu.

„Dacă ar fi lansate de undeva din teritoriul ocupat – acum vorbim de Herson, care ar fi cel mai aproape – ar zbura pe deasupra teritoriului Ucrainei foarte mult timp. Și atunci există posibilitatea de a fi doborâte pe traseu. Din cele două considerente, cele care lovesc porturile de la Dunăre, care lovesc Odesa, în marea majoritate sunt lansate din Crimeea”, a precizat analistul militar. 

Războiul din Ucraina, ziua 1319. O dronă rusă a lovit gara din regiunea Sumy. Cel puțin 30 de persoane au fost rănite / Ucraina repatriază 22 de copii din teritoriile ocupate de Rusia

Războiul din Ucraina, ziua 1307. Alt vecin al Rusiei învață apărarea anti-dronă de la Ucraina / Dronele ucrainene au atacat o stațiune din Crimeea, situată în apropierea unor vile ale elitelor rusești / Rusia a bombardat infrastructura civilă din Zaporojie

Cum se desfășoară atacurile cu drone, la modul general

Deși cunoaștem că, în Republica Moldova, dronele utilizate au fost de tip Shahed, în România nu se cunoaște încă marca exactă a dronei care a căzut, potrivit MApN. 

Cu toate acestea, analistul militar a fost întrebat, la modul general, despre modul de atac al tipurilor de drone Shahed.

Analistul militar a precizat că ele sunt de mai multe tipuri, în funcție de obiectivul pe care îl vizează. Expertul a descris modul de operare al vehiculelor aeriene fără pilot.

„Deci dacă vorbim de modul în care se planifică un astfel de atac, avem drone de cercetare care verifică poziția anumitor obiective care urmează să fie lovite. Dar dacă vorbim de obiective fixe, cum ar fi portul, rezervoarele de combustibil – lucruri care, în mod clar, rămân acolo zile întregi și nu vor modifica poziția – atunci vom avea un grup de drone compus, din niște drone-momeală, care nu au încărcătură de luptă și pot fi însoțite de aceste drone care au încărcătură de luptă”, a explicat expertul militar.

Acesta spune că scopul dronelor este acela de a induce în eroare apărarea antiaeriană a obiectivului vizat. Dacă inițial, un atac cu drone ar putea începe cu un prim val de drone-momeală, nu este exclus ca în același val să existe și drone cu încărcătură.

„Ele pot fi de mai multe feluri zburând la diferite altitudini, cu diferite viteze în așa fel încât să creeze cât mai multe probleme apărării antiaeriene a obiectivului respectiv. Și avem aceste drone momeală lansate în primul val, dar nu exclude posibilitatea de a fi și drone cu încărcătură de luptă în același val, pentru că dacă urmeză același mod de a angaja dronele în luptă, cel care se află în dispozitivul de apărare înțelege ce se întâmplă și va acționa ca atare. Deci trebuie diversificat modul în care angajezi în luptă dronele, în așa fel încât să nu devină chiar ceva tipic, adică să urmeze același model. Cel mai important lucru este să surprinzi apărarea antiaeriană a celui atacat în așa fel încât să poți obține efectul maxim în momentul în care aceste drone ajung la țintă”, spune Contraamiralul Constantin Ciorobea. 

Drone rusești, căzute pe teritoriul altor țări

Deși majoritatea atacurilor din ultimii trei ani de război s-au petrecut în Ucraina, au fost multe cazuri în care drone rusești au căzut în țările vecine: România, Republica Moldova, Polonia sau chiar drone lansate din Belarus sau Rusia căzute în Estonia, Letonia sau Lituania. Întrebat care sunt cauzele posibile „rătăcirii” acestor drone, analistul militar spune că este vorba despre pierderea legăturilor cu operatorul, în condiții de bruiaj chiar defecțiuni ale sistemului.

„Nu este exclus să apară și defecțiuni tehnice. Legătura cu operatorul se pierde în condiții de bruiaj – se bruiază prin război electronic legătura dintre dronă și operatorul care conduce drona pe traiectorie către obiectiv. Având întreruptă legătura, drona poate continua să zboare pe direcția avută în calcul. Dacă este un pic mai sofisticată, va merge spre spre acel obiectiv pe care operatorul l-a introdus în momentul lansării, dar fără a avea aceeași precizie”, spune Contraamiralul Ciorobea.

Ce este important de știut

Contraamiralul Constantin Ciorobea spune că este important să avem în vedere că România nu se află în starea de război, așa că legea reglementează numai operațiunile militare pe timp de pace. 

El a subliniat faptul că spațiul aerian al României coincide cu limita zonei economice exclusive de 12 mile marine de la coasta Mării Negre.

„În condițiile acestea, orice acțiune pe care o desfășoară forțele armate este determinată de nevoia de a proteja teritoriul, bunurile și viețile cetățenilor români. Abia după aceea vom începe să dăm jos orice se apropie și orice mișcă. Dacă România ar fi fost în stare de război, orice dronă care ar veni din Crimeea către România ar fi dată jos deasupra Mării Negre, fără ca cineva să poată pune sub semnul întrebării dreptul țării de a se apăra”, explică analistul militar. 

Expertul atrage atenția că populația trebuie să cunoască faptul ca nu este necesar ca dronele să fie doborâte în cazul în care nu prezintă un pericol iminent și subliniază că, în rândul populației, nu ar trebui să existe o presiune publică care cere doborârea dronelor, pentru că, în unele cazuri, există posibilitatea să se ajungă la precedente periculoase, în care ar putea duce la pierderi de vieți omenești.

Analistul atrage atenția că Ministrul Apărării, alături de Forțele Armate Române, și de poliția aeriană la nivel NATO sunt angrenate în luarea deciziei de acțiune în cazul pătrunderii unei drone în spațiul aerian și spune că populația ar trebui să aibă mai multă încredere, pentru că deciziile sunt luate în baza legislației, dar și a tratatelor internaționale. 

Modul estimativ de desfășurare a unei misiuni

„Faptul că în mod inevitabil o dronă sau un grup de drone se apropie de teritoriul național. Este informat ministrul despre traiectoria probabilă și în momentul în care va ajunge pe teritoriul național. Din momentul informării, ministrul poate să decidă conform legii actualizate. Ministrul poate să dea aprobarea, apoi cei care acționează sunt cei care conduc (n.r. – misiunea)”, spune expertul. 

Potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al MApN, în misiune au fost angrenate două aeronave Eurofighter Typhoon, care execută serviciul de poliție aeriană întărită NATO la baza Mihail Kogălniceanu. De asemenea au fost implicate și două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române. 

Analistul militar, Contraamiralul în Retragere Constantin Ciorobea, a explicat modul estimativ de desfășurare al misiunilor aeriene de acest tip. 

„Poliția aeriană care a fost angajată în această misiune este condusă de centrul de conducere al sistemului de apărare antiaeriană și de poliția aeriană la nivel NATO. Li se aduce la cunoștință faptul că ministrul din România este de acord cu angajarea țintei și i se se comunică pilotului, iar pilotul are legătură permanentă cu centrul de conducere și raportează: «Vorbim despre o dronă de mărimea X, consider că este o dronă de cercetare, dronă cu încărcătură sau dronă-momeală». Dacă este una cu încărcătură, ordinul va fi foarte clar. 

Dacă vorbim despre dronele de cercetare, probabil va primi ordin – în cazul în care se anticipează traiectoria – dacă se apropie de obiectivul X, o dobori (în cazul în care se consideră că acele obiective de pe traiectorie nu trebuie cercetate). 

Dacă vorbim de o dronă-momeală, pilotul va primi recomandarea de a o doborî, fără a pune nimic în pericol. (…) în aceste condiții, decât să pună în pericol ceva, au lăsat drona să cadă degeaba, prin lipsă de combustibil”, a estimat expertul.