Cum să depistezi infecția cu Helicobacter pylori și ce soluții există (P)

Ce este Helicobacter pylori și cum afectează stomacul?

Helicobacter pylori reprezintă o bacterie capabilă să supraviețuiască în mediul acid din stomac. Aceasta reușește să colonizeze mucoasa gastrică prin producerea ureazei, o enzimă care neutralizează temporar acidul gastric din jurul ei. Când bacteria persistă, inflamează mucoasa stomacală. Acest proces duce uneori la gastrită și poate favoriza apariția ulcerului gastric sau duodenal. Totuși, nu orice persoană infectată se confruntă cu aceste probleme, dar riscul de complicații crește dacă nu tratezi infecția.

Modalități de transmitere și factori de risc

Helicobacter pylori se transmite cu ușurință prin practicile de igienă deficitare. Bacteria ajunge în stomac pe cale fecal-orală sau oral-oral, adică prin mâini murdare, salivă sau alimente și apă contaminate. În familie sau la grădiniță, copiii se infectează rapid dacă igiena lipsește.

Factorii care stimulează răspândirea includ:

• condițiile socio-economice precare;
• lipsa accesului la apă curată;
• alimentație slabă calitativ — de exemplu, consumul frecvent de alimente foarte sărate, procesate, sau abuzul de alcool.

Un copil care locuiește în spații aglomerate are risc mai mare de infectare. Adulții care nu respectă regulile simple de igienă se expun și ei. analiza pentru antigen Helicobacter pylori te poate ajuta rapid să depistezi infecția și să iei măsuri adecvate pentru a o trata.

Semnele și simptomele infecției cu Helicobacter pylori

Persoanele infectate pot să nu observe nicio manifestare pentru mult timp. Chiar și fără simptome, bacteria poate afecta mucoasa pe termen lung. Când apar, cele mai frecvente sunt:

• Dureri sau arsuri în partea superioară a abdomenului;
• Balonare, greață, eructații;
• Disconfort digestive după masă;
• Senzație de foame în timpul nopții sau între mese.

După lunile sau anii de evoluție netratată, unele persoane dezvoltă ulcer gastric sau duodenal. Alte complicații includ sângerările digestive și, mai rar, modificări ale mucoasei stomacale cu potențial oncologic.

Pași de urmat pentru diagnosticarea infecției

Pentru diagnostic, medicul îți poate propune o serie de investigații, la alegerea cărora cântărește vârsta, simptomele și istoricul medical. Iată pașii cei mai utilizați:

• Testare respiratorie cu uree

În acest test, inhalezi o substanță specială. După un timp, medicul analizează aerul expirat pentru a stabili dacă bacteria secretă urează. Testul oferă rezultate rapide, fără disconfort major.

• Testarea prezenței antigenului Helicobacter pylori în scaun

Pentru această variantă, folosești un kit care identifică direct prezența bacteriei în materiile fecale. Testul rapid pentru antigen helicobacter pylori, găsit și în farmacii, oferă indicii clare despre infecție.

• Testarea serologică a anticorpilor

O simplă analiză din sânge detectează dacă organismul a intrat în contact cu Helicobacter pylori. Metoda nu arată însă prezența activă a bacteriei, ci doar existența unui contact anterior.

• Endoscopie cu biopsie gastrică

În anumite situații, medicul recomandă o endoscopie. Prin această procedură se prelevează mostre din mucoasa stomacală, apoi le analizează pentru prezența bacteriei.

Înainte de oricare dintre teste, urmează recomandările medicului: de regulă, acesta cere să nu iei anumite medicamente sau să nu mănânci pentru o perioadă scurtă. După terminarea tratamentului, retestarea se recomandă pentru confirmarea dispariției bacteriei.

Cum abordezi tratamentul infecției?

După ce medicul a confirmat infecția, începe tratamentul cu antibiotice combinate cu inhibitori ai pompei de protoni, care limitează secreția acidă și sporesc acțiunea antibioticelor. Schema se personalizează în funcție de particularități, dar cel mai frecvent cuprinde:

• Două antibiotice, luate împreună;
• Un inhibitor al pompei de protoni.

Durata obișnuită pentru cura antibiotică variază între 7 și 14 zile. În anumite cazuri, medicul adaugă bismut sau produse care protejează mucoasa gastrică. Un pacient cu recidive sau cu răspuns slab la terapia standard poate avea nevoie de o schemă suplimentară.

Efectele adverse, precum tulburările digestive, gust metalic, greață sau iritații ale pielii, apar la unii pacienți. Dacă se întâmplă acest lucru, medicul poate ajusta tratamentul. Întrerupe schema doar la recomandarea specialistului; altfel, crești riscul ca bacteria să devină rezistentă iar simptomele să revină.

Recomandări pentru alimentație și stil de viață în timpul tratamentului

Pe durata tratamentului și după, ai grijă să respecți câteva reguli simple:

• Alege alimente ușor digerabile: legume fierte, carne slabă, iaurt sau alte lactate probiotice;
• Evită preparatele foarte grase, prăjite, picante sau acide, dar și băuturile carbogazoase și alcoolul;
• Mănâncă mai des porții mici, fără să exagerezi seara cu mese mari;
• Spală bine legumele, fructele și mâinile înainte de fiecare masă.

De exemplu, dacă obișnuiai să consumi alimente prăjite sau mâncăruri foarte condimentate, încearcă să le înlocuiești cu supe simple, carne la grătar și salate. Aceste recomandări reduc iritația mucoasei stoamacale și accelerează procesul de refacere.

Cum ai grijă să previi recidiva și reinfectarea?

Igiena personală și alimentară joacă un rol decisiv pentru a evita reinfectarea după tratament. Respectă cât mai des pașii de mai jos:

• Spală-te pe mâini cu apă și săpun (înainte de masă, după folosirea toaletei);
• Alege apă potabilă sau fiartă;
• Consumă alimente bine preparate termic;
• Învață copiii regulile de igienă alimentară;
• Păstrează distanță față de persoane cu simptome digestive.

Nu amâna vizita la medic dacă simptomele digestive se agravează sau nu dispar. După un episod de infecție, discută cu medicul despre oportunitatea testării suplimentare, pentru a verifica dacă bacteria s-a eliminat complet.

Când să soliciți opinia medicului?

Programează rapid o consultație dacă apar:

• Dureri puternice sau constante de stomac;
• Semne de sângerare digestivă (scaun negru, vărsături cu sânge);
• Pierdere inexplicabilă în greutate sau lipsa poftei de mâncare pe termen lung.

Medicul gastroenterolog stabilește investigațiile potrivite și ajustează tratamentul. Monitorizarea periodică limitează riscul complicațiilor pe termen lung.

Acest articol oferă informații cu scop educațional și nu poate înlocui consultul medical adecvat. Pentru orice problemă de sănătate, discută cu medicul sau farmacistul înainte să iei măsuri. Respectă controalele regulate și măsurile de siguranță pentru a proteja sănătatea digestivă.

Sursa: https://www.drmax.ro/test-rapid-antigen-helicobacter-h-pylori-1-bucata-realy-tech, accesat la 10.10.2025