Video Curtea Constituţională a respins sesizarea Avocatului Poporului privind OUG 13 pe motiv că aceasta a fost abrogată

Curtea Constituţională a respins joi ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului privind OUG 13 a anunţat preşedintele Curţii, Valer Dorneanu.

12950 afișări

„În asemenea cauze noi verificăm prima dată legalitatea sesizării şi în al doilea rând, admisibilitatea cererii. Verificând legalitatea sesizării am constatat că Avocatul Poporului era îndreptăţit să ne sesizeze, referindu-se la o ordonanţă care era în vigoare. În ceea ce priveşte admisibilitatea, noi verificăm constituţionalitatea legilor şi ordonanţelor în vigoare. Din punctul acesta de vedere, vă rog să constataţi că OUG 13 a fost abrogată, e adevărat că a fost abrogată după sesizarea Avocatului Poporului şi din acest punct de vedere noi nu putem constata admisibilitatea sesizării dacă ordonanţa a întrunit condiţiile de extraordinar, de oportunitate, nici pe fond. În aceste condiţii, am luat decizia cu majoritate de voturi să respingem sesizarea Avocatului Poporului ca devenită inadmisibilă pentru că abrogarea a intervenit după sesizarea noastră", a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

CCR poate verifica doar constituţionalitatea legilor şi ordonanţe în vigoare.

Curtea s-a pronunţat anterior pe constituţionalitatea unor legi abrogate în timpul proceselor ridicate de către părţi, atunci când ele au produs efecte juridice, a precizat Dorneanu.

"În primul rând, că nici din intervenţia procurorului, nici din analiza pe care am făcut-o noi, nu am găsit elemente care să fi fost deja aplicate şi să fi produs efecte juridice", a adăugat Dorneanu.

Dorneanu a mai spus că CCR nu poate judeca în funcţie de "supoziţii", în contextul în care a fost întrebat ce se va întâmpla dacă OUG 14 va fi abrogată.

UPDATE ORA 13.19: CCR, în pronunţare privind sesizarea Avocatului Poporului/Procurorul: CCR să se pronunţe acum pe OUG

CCR a rămas, joi, în pronunţare asupra sesizării Avocatului Poporului cu privire la OUG 13, procurorul de şedinţă susţinând că CCR "trebuie să se pronunţe acum" pentru că nu la orice alt moment decizia va fi teoretică, iar Dorneanu susţinând că CCR nu ştie daca va judeca admisibilitatea sau fondul.

Procurorul de şedinţă a susţinut , în şedinţa care a durat aproximativ o oră, că CCR ar trebui să se pronunţe asupra fondului OUG 13, chiar dacă a fost abrogată, pentru că există posibilitatea ca OUG 14 să fie respinsă de Parlament şi, astfel OUG 13 să intre în vigoare, iar instanţele vor trebui să ţină cont de ea chiar şi în situaţia în care va fi, ulterior, declarată neconstituţională.

Dacă CCR nu s-ar pronunţa cu privire la OUG 13 "acum" şi ar aştepta să intre în vigoare, decizia Curţii ar fi "teoretică" şi ar contraveni recomandărilor Comisiei de la Veneţia, care spune că deciziile trebuie să fie efective.

"Să presupunem că mâine dimineaţă se dezincriminează omorul, pentru că văd că se lucrează noaptea", a spus procurorul de şedinţă, cu titlu de exemplu, susţinând că CCR trebuie să se pronunţe pe fond.

Acesta a mai spus că dacă se elimină abuzul în serviciu în cazul adoptarii de actelor normative, această prevedere ar putea aduce atingere drepturilor si libertăţilor fundamentale, putând crea situaţii de inferioritate, discriminare.

"Dacă un consiliu local adopta un act prin care copiii de cetăţenie maghiară nu mai intră în scoli, sau homosexualii nu au acces în spitale, sau persoanele de etnie rroma au voie să meagă cu mijloacele de transport în comun dar trebuie să stea mai în spate, acest lucru aduce atingere drepturilor şi libertăţilor" fundamentale, a susţinut procurorul de şedinţă.

Cât priveşte pragul de 200.000 RON, procurorul de şedinţă a susţinut că înainte de a face modificarea legislativă cel care a legiferat trebuia să se asigure că celelalte forme de sancţiune "funcţionează efectiv".

"Nu există niciun exemplul ca cineva care a trucat o licitaţie" să fie sancţionat în baza Codului Muncii, iar prejudiciul să fie recuperat, a spus procurorul de şedinţă, adăugând că de regulă făptaşii sunt "conducătorii instituţiilor şi nu are de cine să îi sancţioneze".

Procurorul de şedinţă a mai spus că nu a existat o situaţie care să justifice urgenţa acestor modificări, iar directiva la care se face referire în OUG 13 trebuia transpusă în legislaţie până în anul 2018.

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a intervenit cerând lămuriri cu privire la argumentaţia procurorului de şedinţă.

"Spuneţi că trebuie să ne pronunţăm pornind de la ipoteza că OUG14 s-ar putea să fie declarată neconstitutionala, pe ipoteza asta să analizăm? ", a întrebat Valer Dorneanu.

Dorneanu a cerut să i se precizeze dacă, din informaţiile pe care le are Parchetul, OUG 13 a produs efecte, procurorul de şedinţă replicându-i că încă nu au fost înregistrate efecte, dar "pot să producă, dacă OUG 14 va fi respinsă".

Valer Dorneanu i-a cerut procurorului să detalieze mai puţin, susţinând că reia mare parte din argumente înscrise în sesizaren replica procurorului neîntârziind să apară.

"Nu am de unde să ştiu dacă CCR se va opri la admisibilitate sau fond", a răspuns procurorul.

"Nici noi nu avem de unde să ştim acum", i-a răspuns preşedintele CCR, îndemnândul să îşi reia pledoaria.

Procurorul de şedinţă şi-a continuat argumentaţia, subliniind, în concluzie, că "CCR trebuie să se pronunţe acum, dacă nu, nu are când".

Judecărorii CCR au rămas în pronunţare.

Excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului

Curtea Constituţională a luat în discuţie joi sesizarea Avocatului Poporului privind neconstituţionalitatea ordonanţei de urgenţă referitoare la modificarea Codurilor penale. Astfel, judecătorii se vor pronunţa pe fondul ordonanţei, după ce miercuri aceeaşi instituţie a luat în discuţie problema de formă, respectiv dacă Guvernul putea emite ordonanţă de urgenţă de modificare a Codurilor penale. 

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea a precizat săptămâna trecută că OUG privind Codurile, care dezincriminează mai multe infracţiuni, scoate de sub incidenţa legii penale activitatea aproape întregii administraţii din România, fapt care a stat la baza ridicării excepţiei de neconstituţionalitate la CCR.

"Am decis să ridic excepţia de neconstituţionalitate a OUG nr. 13/2017, care va pleca în câteva minute spre CCR. (...) OUG este neconstituţională în ansamblu, în opinia noastră", a spus vineri Avocatul Poporului, Victor Ciorbea.

El a menţionat că în excepţia de neconstituţionalitate se arată că nu sunt îndeplinite criteriile privind urgenţa adoptării acestei ordonanţe, dar sunt incluse şi obiecţii cu privire la modul de legiferare în privinţa abuzului în serviciu, care discriminează între diverse acte normative şi "scoate de sub incidenţa legii penale activitatea aproape întregii administraţii din România".

Prin această limitare, a explicat Victor Ciorbea, se scoate de sub incidenţa legii penale activitatea aproape întregii administraţii, fapt care a stat la baza ridicării excepţiei de neconstituţionalitate de către Avocatul Poporului şi sesizarea CCR.

Avocatul Poporului a precizat că a anexat la excepţia de neconstituţionalitate privind OUG pe Justiţie, trimisă CCR, şi o scrisoare de 25 de pagini primită de la procurorul general Augustin Lazăr, în care sunt sesizate elemente de neconstituţionalitate.

CCR a decis că nu există niciun conflict între Parlament şi Guvern

Preşedintele Curţii Constituţionale Valer Dorneanu a declarat, miercuri, după analiza sesizărilor lui Klaus Iohannis şi CSM privind OUG 1,  că nu există un conflict juridic de natură constituţională în privinţa OUG 13 de modificare a Codurilor penale şi că guvernul Grindeanu a acţionat legal în sfera lui de competenţă.

"În situaţia de fapt noi am constatat că nu există un asemenea conflict nici între autoritatea judecătorească şi Guvern, nici între Parlament şi Guvern", a declarat preşedintele CSM, Valer Dorneanu, cu privire la sesizarea transmisă CCR de preşedintele României şi CSM ca existând între puterea legislativă şi Guvern pe de-o parte, între CSM şi Guvern.

Valer Dorneanu a afirmat că nu orice conflict dintre autorităţi îndeplineşte condiţia unui conflict juridic de natură constituţională.

"În privinţa naturii conflictului dintre Parlament şi Guvern, s-a spus că în acest caz Guvernul şi-a arogat o putere de legiferare care nu este atribuită prin Constituţie şi că a exagerat prin utilizarea OUG. Este adevărat că potrivit principiului separaţiei puterilor, Parlamentul este cel care are suverantitatea legislativă şi competenţa de a da legi organice primare. Guvernul de regula nu are o asemenea competenţă. În mod excepţional, chiar însă chiar prin Constituţie Guvernul poate fi delegat de puterea legislativă să emită ordonanţe fie simple, fie de urgenţă", a spus Dorneanu.

Dacă în cazul ordonanţelor simple acest lucru se derulează sub "controlul strict" al Parlamentului în sensul că acesta "îi delimitează sfera", în cazul OUG, această delegare este ceva mai largă, Guvernul putând să le dea atunci când are de rezolvat o situaţie execepţională care nu poate fi evitată altminteri, a spus preşedintele CCR.

"Guvernul este împiedicat să dea asemenea ordonanţe doar în patru situaţii, unele din ele ar privi afectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. În această privinţa nu există un conflict pentru că Guvernul a acţionat legal în sfera lui de competenţă de a emite ordonanţe", a mai spus acesta.

Practic conflictul a pornit de la OUG 13/2017 şi abrogarea acestei OUG nu poate opri procesul constituţional în curs de derulare pentru că aşa cum în repetate rânduri CCR s-a pronunţat chiar în cazul unor conflicte sesizate de fostul guvern Ponta, a spus Dorneanu

"Renunţarea sau abrogarea unui act normativ nu poate opri din mersul procesual constituţional al acesteia. Ca atare, nu are relevanţă abrogarea OUG nr. 13. Această OUG poate avea consecinţe mâine (joi-n.r.) când o să judecăm constituţionalitatea ordonanţa. Urgenţa şi oportunitatea OUG nu este de competenţa CCR să o verifice în această sesizare. Noi nu analizăm aici actul normativ care a declanşat-o, ci acţiuni care încalcă atribuţiile şi prerogativele celeilalte puteri", a spus preşedintele CCR.

Procurorul General renunţă la procesul pe OUG 13

Un consilier al Parchetului General a anunţat, miercuri, la Curtea de Apel Bucureşti, că instituţia renunţă la cererea de chemare în judecată în care se solicitau suspendarea şi anularea Ordonanţei de Urgenţă (OUG) 13 privind modificarea Codurilor Penale, dar şi sesizarea Curţii Constituţionale.

Cererea de renunţare la judecată vine după ce Ordonanţa de Urgenţă 13 a fost abrogată de Guvern.

Vineri, Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a sesizat Secţia Contencios Administrativ a Curţii de Apel Bucureşti, cerând suspendarea ordonanţei privind modificarea codurilor penale, anularea acesteia şi sesizarea Curţii Constituţionale.

"În motivarea acţiunii s-a învederat faptul că suspendarea actului administrativ normativ are un interes public major, întrucât actul administrativ normativ are ca efect perturbarea gravă a întregii activităţi a Ministerului Public şi obstrucţionează bunul mers al actului de justiţie, în condiţiile în care persoane care au săvârşit fapte de natură penală vor fi ocrotite prin noua reglementare de tragere la răspundere penală. Totodată, adoptarea acestei ordonanţe împiedică realizarea rolului constituţional al Ministerului Public, de a reprezenta interesele generale ale societăţii, de a apăra ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor", transmitea Parchetul General printr-un comunicat de presă remis vineri seară MEDIAFAX.

Procurorii susţineau că ordonanţa îşi va produce efectele la data de 9 februarie, acestea neputând fi reparate având în vedere că actul normativ se va aplica ca lege penală mai favorabilă, indiferent dacă CCR o declară neconstituţională.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici