- Home
- Social
- BUCUREŞTI, (20.11.2018, 17:39)
- Ana Petrescu
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Curtea Constituţională se va pronunţa pe 19 decembrie asupra sesizării ÎCCJ pe Legea care declasifică Hotărârea CSAT
CCCR a stabilit pentru 19 decembrie termenul pentru dezbaterea sesizării ÎCCJ cu privire la Legea privind declasificarea unor documente, respectiv a hotărârii CSAT, care a stat la baza protocoalelor SRI cu instituţii din sistemul judiciar.
210 afișări
Curtea Constituţională se va pronunţa pe 19 decembrie asupra sesizării ÎCCJ pe Legea care declasifică Hotărârea CSAT
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au constituit în Secţii Unite, conform dispoziţiilor art.25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind declasificarea unor documente (PL-x nr.616/2018). Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, prin Hotărârea nr.9 din 20 noiembrie 2018, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea privind declasificarea unor documente”, se arată într-un comunicat transmis de instanţa supremă.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Sam Bankman-Fried a fost condamnat la 25 de ani de închisoare
-
Kievul cere NATO mijloace de apărare antiaeriană după ce Rusia a lovit sistemul energetic ucrainean
-
Avertismentul lui Zelenski: Războiul Rusiei poate ajunge în Europa, dar şi în SUA
-
Regele Crypto a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru frauda FTX. Judecătorul l-a descris pe Sam Bankman-Fried drept un minicinos ce nu a avut remuşcări pentru "crime teribile"
Potrivit hotărârii, în cuprinsul dispoziţiilor art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente se face referire la „mijloacele tehnice speciale”. „Sintagma „mijloace tehnice speciale” nu este utilizată în dispoziţiile Codului de procedură penală în materia probelor şi nu este explicată în cuprinsul Legii privind declasificarea unor documente, neputându-se determina, cu claritate, semnificaţia acesteia. În condiţiile în care „administrarea probelor prin mijloace tehnice speciale” constituie însuşi motivul revizuirii, imprecizia sintagmei „mijloace tehnice speciale” conduce la încălcarea standardelor privind calitatea legii consacrate în dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5)”, se arată în hotărâre.
Articolul 5 din proiect vizează că toate cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art. 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei, spune proiectul adoptat de Camera Deputaţilor.
„Dispoziţiile art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente încalcă principiul securităţii raporturilor juridice, încorporat în art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât impun repunerea în discuţie a hotărârilor penale definitive de achitare, de încetare a procesului penal şi de condamnare pronunţate începând cu anul 2005, contrar cerinţelor rezultate din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi din jurisprudenţa Curţii Constituţionale. (...) În raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, „administrarea probelor prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art. 1” nu echivalează cu „o eroare judiciară”, care să justifice o derogare de la principiul securităţii raporturilor juridice şi nu reprezintă un „motiv substanţial şi imperios” pentru revizuirea hotărârilor penale definitive de achitare, de încetare a procesului penale şi de condamnare”, arată decizia ÎCCJ.
Potrivit magistraţilor, aşa cum s-a arătat, coexistenţa temporală a unor documente şi a unor procese penale în care au fost pronunţate hotărâri penale definitive, în absenţa unei legături între acestea, nu poate constitui un „motiv substanţial şi imperios” care justifică derogarea de la principiul autorităţii de lucru judecat.
„Prin modul în care este formulat, art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente, care nu reflectă nici eroarea judiciară şi nici relaţia dintre documentele prevăzute la art. 1 şi cauzele în care operează revizuirea, creează premisele repunerii în discuţie a hotărârilor penale definitive de achitare, de încetare a procesului penal şi de condamnare pronunţate începând cu anul 2005, soluţie legislativă care subminează principiul securităţii raporturilor juridice”, se mai arată în hotărârea de marţi a instanţei supreme.
Este vorba despre legea care prevede declasificarea hotărârii CSAT, care a stat la baza protocoalelor cu SRI, şi care a fost adoptată, miercuri, de Camera Deputaţilor. Legea mai prevede şi că sunt supuse revizuirii sentinţele în care s-au administrat „probe prin mijloace tehnice speciale” în perioada de existenţă a documentelor izvorâte din hotărârea care face obiectul legii.
Camera Deputaţilor a adoptat, pe 14 noiembrie, ca for decizional, legea care prevede declasificarea Hotărârii CSAT nr. 17/2005 şi că sunt supuse revizuirii sentinţele în care s-au administrat „probe prin mijloace tehnice speciale” în perioada de existenţă a documentelor izvorâte din hotărârea care face obiectul legii.
Proiectul de lege privind declasificarea unor documente prevede posibilitatea persoanelor care se consideră vătămate de efectele produse de documentele încheiate în baza Hotărârii CSAT 17/2005 să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.
De asemenea, actul normativ prevede că de la data intrării în vigoare a legii, toate aceste documente „sunt declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură”, şi „încetează efectele juridice ale documentelor” amintite. În plus, toate informaţiile cuprinse în aceste documente dobândesc, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, caracter de informaţii de interes public.
Totodată, „lucrătorii din Serviciul Român de Informaţii precum şi cei din toate instituţiile emitente, care pun la dispoziţia Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr.17/2005 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens”.
Citește pe alephnews.ro: Studiu. Schimbările climatice provocate de om au „încetinit rotația Pământului” și ar putea afecta modul în care măsurăm timpul
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Povestea unui fost corporatist care alături de un prieten a creat de la zero propria marcă de bere 100% românească
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
FOTO. Ea este cea mai sexy sportivă din culturismul românesc! Are un singur vis: „Asta îmi dă energie”
PROSPORT.RO
Noi informații despre Kate Middleton. Ce spun oficialii Casei Regale despre tipul de cancer al Prințesei de Wales
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe