De ce elevii din România se îmbracă azi în negru. Protest național față de uniformele obligatorii: „Educația nu se repară la croitorie”

Protestul nu presupune întreruperea cursurilor. Participarea este voluntară, iar elevii pot veni cu hainele pe care le au deja, inclusiv cu un singur articol vestimentar negru. Culoarea a fost aleasă ca semn comun de protest față de obligativitatea uniformei și față de ceea ce reprezentanții elevilor descriu drept ignorarea opiniilor lor în procesul de luare a deciziei.

„Dacă și tu crezi că uniforma obligatorie nu rezolvă problemele școlii românești, luni, 28 septembrie, vino îmbrăcat în negru la școală, în semn de protest. Educația nu se repară la croitorie!”, este mesajul transmis de reprezentanții elevilor.

CNE susține că s-a opus proiectului încă de la depunerea acestuia și reclamă că reprezentanții elevilor nu au fost invitați la dezbateri și consultați înainte ca propunerea să treacă de Senat. Organizația contestă și argumentul potrivit căruia uniforma ar diminua diferențele sociale sau fenomenul de bullying.

„Bullying-ul nu stă prins într-un hanorac de firmă și nu pleacă din școală odată cu el, diferențele sociale nu dispar când elevii poartă aceeași cămașă, iar apartenența și disciplina nu se pot coase pe rever”, a transmis CNE.

Ce prevede proiectul privind uniformele obligatorii

Senatul a adoptat pe 21 septembrie propunerea legislativă L443/2026 pentru modificarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Au fost înregistrate 84 de voturi pentru, 18 împotrivă și patru abțineri. Proiectul a fost susținut în Senat de PSD, AUR, UDMR și alți senatori, în timp ce majoritatea voturilor împotrivă au venit din partea USR; voturile senatorilor PNL au fost împărțite.

Textul introduce obligația elevilor de a se prezenta la școală în uniformă, potrivit regulamentului unității de învățământ. Nu ar exista însă o uniformă unică la nivel național. Modelul, standardele tehnice și elementele componente ar urma să fie stabilite la nivelul fiecărei școli.

Proiectul prevede și posibilitatea acordării gratuite a uniformelor sau subvenționării achiziției acestora. Cheltuielile ar putea fi suportate din bugetele consiliilor județene, Consiliului General al Municipiului București și consiliilor locale, dar și din fonduri externe nerambursabile.

Inițiatorii și-au justificat propunerea prin reducerea diferențelor socio-economice vizibile între elevi, limitarea situațiilor de excludere și bullying, creșterea siguranței în școli prin identificarea mai ușoară a elevilor și întărirea sentimentului de apartenență la comunitatea școlară.

Senatul a fost prima Cameră sesizată. Proiectul a fost trimis Camerei Deputaților, care este for decizional. Pentru a produce efecte, inițiativa trebuie să parcurgă în continuare procedura parlamentară și, dacă este adoptată, procedura de promulgare.

Consiliul Național al Elevilor cere însă Camerei Deputaților să respingă proiectul și să existe o consultare reală a elevilor înainte de adoptarea unor noi obligații care îi privesc.