Director DPC: Copiii străzii, cei romi, săraci sau cu dizabilităţi sunt în continuare vulnerabili

Copiii străzii, cei romi, din rural, săraci sau cu dizabilităţi sunt încă vulnerabili, dar prin noua Strategie pentru protecţia copilului ne propunem să avem servicii pentru a asigura respectarea drepturilor tuturor, a declarat directorul Direcţiei Protecţia Copilului, Elena Tudor, la dezbaterea publică a documentului.

335 afișări
Imaginea articolului Director DPC: Copiii străzii, cei romi, săraci sau cu dizabilităţi sunt în continuare vulnerabili

Director DPC: Copiii străzii, cei romi, săraci sau cu dizabilităţi sunt în continuare vulnerabili (Imagine: Shutterstock)

Directorul Direcţiei Protecţia Copilului (DPC) din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), Elena Tudor, a decalarat vineri, la dezbaterea publică a Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020, că documentul a fost astfel gândit încât în următorii ani să existe servicii integrate pentru copii, la un anumit nivel de calitate.

"Ne dorim să fie respectate drepturile tuturor copiilor. Copiii săraci, cei din rural, copiii romi, copiii străzii şi copiii cu dizabilităţi sunt în continuare vulnerabili. Avem încă probleme şi pe partea de violenţă şi am prevăzut măsuri şi în acest sens", a explicat directorul DPC.

Reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, a subliniat, cu acelaşi prilej, că noua strategie pune mai mult accentul pe prevenire şi va avansa mai pregnant problematica copilului pe agenda publică a Guvernului.

La rândul său, secretarul de stat responsabil de asistenţa socială din MMFPSPV, Codrin Scutaru, a arătat că problematica copilului nu poate fi tratată doar de o direcţie sau de un singur minister, el precizând că este nevoie de contribuţia mult mai multor instituţii.

"Venim cu acest document într-un moment important, când reconfigurăm toate politicile publice din România. Acest document asigură cadrul de implementare a unor priorităţi. (...) Din păcate, vorbim de o lipsă de alocare adecvată a resurselor. Ne trebuie mai multe resurse şi trebuie să spunem acest lucru", a declarat Scutaru.

Tot la dezbaterea publică a strategiei, directorul executiv de la Fundaţia SERA România, Bogdan Simion, a arătat că la nivel local lipsesc până şi serviciile publice de asistenţă socială (SPAS), care ar trebui să asigure monitorizarea modului de respectare a drepturilor copiilor, să identifice şi să evalueze situaţii care impun acordarea de servicii şi/sau prestaţii pentru prevenirea separării copilului de familia sa, dar şi să realizeze activităţi de prevenire a separării copilului de familia sa, atribuţie relevantă pentru identificarea copiilor la risc de exploatare prin muncă, evaluarea acestor situaţii şi realizarea planului de servicii pentru aceşti copii, familie şi persoane importante pentru copil.

"În 2006, potrivit USAID, funcţionau doar 33 la sută din SPAS-uri. Studiul Ministerului Muncii finalizat anul trecut arată că 66 la sută din SPAS-uri sunt dezvoltate. Cu alte cuvinte, statul încă nu îşi acoperă propria obligaţie, de a avea un simplu serviciu. (...) S-a discutat, la un moment dat, de introducerea în planurile de fonduri ale administraţiei publice locale, în partea de cheltuire a SPAS-urilor, a unui capitol care să permită cheltuirea de bani pentru prevenţie. Cred că ar fi mai util decât orice altă discuţie conceptuală. Mecanismul există, problema e că nu are de unde să ia banul", a mai spus Simion.

Directorul de advocacy de la World Vision România, Daniela Buzducea, a subliniat că este nevoie de o prioritizare a acţiunilor prevăzute în strategie, acestea trebuind să fie corelate cu fondurile disponibile.

În strategia supusă dezbaterii publice se arată că părinţii vor reprezenta un grup-ţintă, pentru ei fiind prevăzute măsuri prin care se va oferi asistenţa şi sprijinul necesare în vederea creşterii copiilor, accesul la un sistem integrat de îngrijire şi educare, în creşe, servicii de îngrijire de zi, concomitent cu asigurarea accesului la o bună îngrijire şi educaţie antepreşcolară şi preşcolară.

"Activităţile prin care se va realiza punerea în practică a acestor măsuri vor avea în vedere sprijinirea consolidării şi dezvoltării reţelei de creşe, grădiniţe şi a programelor de tip «after-school» care să permită modelarea intelectuală a tinerelor generaţii, în paralel cu asigurarea serviciilor de asistenţă medicală, dezvoltare fizică (în cluburi şcolare sportive) şi socioculturală", se arată în documentul publicat de MMFPSPV.

Potrivit iniţiatorilor proiectului, continuarea reformei în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului este strâns legată de continuarea reformei în domeniul asistenţei sociale, care va trebui să asigure transformarea acestuia într-un sistem proactiv, ceea ce înseamnă că va trebuie să se treacă de la asistenţa acordată pasiv individului pe construirea măsurilor de protecţie socială în jurul protecţiei familiei, prin creşterea gradului de securitate socială, dar şi al responsabilităţii individuale printr-o politică care să se centreze pe copil şi familie.

Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014 -2020 vizează şi adolescenţii, iniţiatorii arătând că "nevoile concrete de dezvoltare şi afirmare a acestora impun adoptarea unor măsuri imediate".

Astfel, abordarea problematicii adolescenţilor, prin prisma drepturilor copilului, va avea în vedere stimularea acestei categorii în vederea afirmării lor şi a sprijinirii integrării lor mai bune în societate.

Strategia cuprinde mai multe obiective, unul dintre acestea fiind creşterea gradului de acoperire a serviciilor la nivel local. Acest obiectiv ar urma să fie realizat prin asigurarea unui serviciu public de asistenţă socială funcţional în fiecare unitate administrativ-teritorială, prin creşterea accesului copiilor la servicii de sănătate de tip preventiv şi curativ, prin creşterea accesului la educaţie, prin dezvoltarea de facilităţi destinate activităţilor recreative şi petrecere a timpului liber, dar şi prin dezvoltarea de servicii comunitare integrate.

Un al doilea obiectiv este creşterea calităţii tuturor serviciilor furnizate copiilor, prin creşterea calităţii serviciilor de educaţie, dar şi a resurselor umane din serviciile sociale, de educaţie şi de sănătate pentru copii.

Un alt obiectiv se referă la întărirea capacităţii de evaluare şi monitorizare a drepturilor copilului şi a situaţiei sociale, în acest sens propunându-se instituirea unui sistem naţional de monitorizare şi evaluare cu privire la situaţia copiilor din România, crearea unui mecanism de identificare şi monitorizare a tuturor copiilor vulnerabili şi stimularea culturii organizaţionale în utilizarea evaluării în toate instituţiile publice cu rol activ în promovarea drepturilor copilului.

Rezultatele de impact aşteptate la sfârşitul perioadei de implementare a strategiei vizează ieşirea copiilor din sărăcie sau excluziune socială, reducerea cu cinci la sută a decalajului de acces al copiilor din mediul rural la servicii, reducerea cu 30 la sută a numărului copiilor separaţi temporar sau definitiv de familie şi închiderea tuturor instituţiilor clasice destinate minorilor separaţi temporar sau definitiv de familie.

La finalul perioadei de implementare, iniţiatorii strategiei speră ca minorii de vârstă mică separaţi temporar sau definitiv de familie să beneficieze de îngrijire în servicii de tip familial, cei cu cerinţe educative speciale să aibă acces la educaţie incluzivă, cei cu dizabilităţi să aibă acces la servicii de depistare precoce, evaluare şi reabilitare, dar şi să se reducă semnificativ numărul copiilor victime ale oricarei forme de violenţă.

Printre rezultatele aşteptate se numără şi scăderea cu 50 la sută a abandonul şcolar în învăţământul obligatoriu, dublarea numărulului de copii între zero şi trei ani care beneficiază de servicii de educaţie şi îngrijire timpurie şi creşterea la cel puţin 95 la sută a numărului de copii cu vârsta cuprinsă între patru şi şase ani care frecventează învăţământul preşcolar.

Proiectul de strategie a fost în dezbatere publică până vineri.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici