DNA: Dacă se adoptă modificările propuse de MJ pe codurile penale ar trebui rejudecate 42 de cauze

Direcţia Naţională Anticorupţie consideră că modificările propuse de Ministerul Justiţiei la codurile penale şi la legea anticorupţie ar afecta activitatea de urmărire penală şi capacitatea de a-i trage la răspundere penală pe cei care comit fapte penale.

583 afișări
Imaginea articolului DNA: Dacă se adoptă modificările propuse de MJ pe codurile penale ar trebui rejudecate 42 de cauze

DNA: Dacă se adoptă modificările propuse de MJ pe codurile penale ar trebui rejudecate 42 de cauze

DNA face un inventar ierarhizat al celor mai "îngrijorătoare" dintre modificări.

Printre schimbările cu probleme menţionate de DNA se numără despre posibilitatea contestării deciziilor definitive pronunţate de completurile de 5 judecători ale Curţii Supreme, chiar dacă a expirat termenul prevăzut de Codul de procedură penală, în dosare care privesc membri ai parlamentului, miniştri şi magistraţi în care s-au pronunţat decizii definitive în perioada 1 februarie 2014 – 29 noiembrie 2018.

“Acest proiect de act normativ ar putea determina rejudecarea unui număr de 42 cauze cu 335 inculpaţi, faţă de care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în completuri de 5 judecători, a pronunţat decizii definitive în perioada 01 februarie 2014 – 29 noiembrie 2018”, avertizează DNA într-un comunicat remis miercuri MEDIAFAX.

Potrivit DNA, prin cele 42 de hotărâri definitive pronunţate de completurile de 5 judecători s-a dispus confiscarea specială a sumelor de 5.5 milioane lei, 16.5 milioane euro şi 2 milioane USD, precum şi despăgubiri civile în favoarea statului român în cuantum de 23 milioane lei şi în favoarea altor părţi civile în cuantum de 2 milioane lei

"Practic, prin acest text legal, în cazul hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate în apel de către completurile de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după intrarea în vigoare a Codului de procedură penală şi pentru care termenul de introducere a contestaţiei în anulare referitor la cazul prevăzut de art.426 alin.(1) lit.d teza I Cod procedură penală (când instanţa nu a fost compusă potrivit legii) s-a împlinit anterior datei de 29.11.2018, posibilii titulari ai acestei căi de atac sunt repuşi în termen, în sensul că pot ataca aceste hotărâri definitive timp de 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă", transmite DNA.

O astfel de normă prin care se repun în termen titularii contestaţiei în anulare întemeiat pe cazul prevăzut de art.426 alin.(1) lit.d teza I Cod procedură penală este neconstituţională şi încalcă dispoziţiile art.1 alin.(4) şi (5) precum şi art.115 alin.(4) din Constituţie. Totodată, nu se poate adopta o soluţie legislativă cu efect retroactiv pentru cauzele deja judecate definitiv.

Intervenţia legiuitorului delegat pentru „repunerea în termen a celor condamnaţi definitiv prin hotărâre judecătorească” aduce atingere gravă principiului securităţii raporturilor juridice şi încrederii cetăţenilor în actul de justiţie. Prin urmare, instituirea unei căi extraordinare de atac sau repunerea în termen pentru formularea unei căi extraordinare de atac deja existente are caracterul unei norme de drept procesual penal şi nu de drept penal substanţial, mai spune DNA.

Dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 din CEDO nu a fost încălcat atâta timp cât judecătorii care au făcut parte din completurile de 5 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt independenţi, dosarele au fost repartizate aleatoriu şi judecata a avut loc cu numărul de judecători prevăzut de lege, spune DNA în comunicat.

În cazul admiterii acestor contestaţii în anulare, există, în mod evident, posibilitatea desfiinţării măsurilor asigurătorii dispuse şi, implicit, posibilitatea sustragerii bunurilor indisponibilizate în vederea reparării pagubelor produse prin infracţiune sau a executării măsurilor de siguranţă prevăzute de lege, se mai spune în documentul citat.

De asemenea, părţile civile şi statul vor fi expuse riscului de a nu mai recupera prejudiciile şi nici de a obţine executarea hotărârilor într-un termen rezonabil. Mai mult decât atât, Curtea Constituţională a României s-a pronunţat în mai multe situaţii, apreciind că introducerea unor astfel de reglementări încalcă prevederile Constituţiei, mai avertizează DNA.

Dezincriminarea abuzului în serviciu

Cu privire la faptul că nu va mai fi considerată infracţiune şi, prin urmare, nu va mai fi pedepsită fapta abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite aşa cum este formulată de legea privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, DNA considewră că abrogarea infracţiunii ar afecta în mod grav activitatea desfăşurată de procurorii anticorupţie, în condiţiile în care există un număr de 1249 dosare în care a fost începută urmărirea penală in rem sau in personam pentru această infracţiune.

Aproximativ 25% din totalul infracţiunile trimise in judecata de DNA reprezintă infracţiune definită de articolul pe care Ministerul Justiţiei vrea să-l abroge.

Prin urmare, dacă întră în vigoare, această modificare ar determina închiderea unui procent important din numărul cauzelor soluţionate în prezent de către Direcţia Naţională Anticorupţie, se spune în documentul citat.

Mai mult, articolul respectiv transpune în legislaţia română dispoziţiile art 19 privind abuzul de funcţie din Convenţia ONU privind Corupţia (Convenţia de la Merida) ratificată de România. Conform acestui articol, una dintre caracteristicile infracţiunii de corupţie este condiţia ca fapta să fie comisă în scopul obţinerii unor avantaje necuvenite pentru sine sau pentru altul.

Cât priveşte modificările aduse la infracţiunea de dare de mită, aceastea ar îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupţie săvârşite pentru care nu s-a formulat denunţ în termen de 1 an de la săvârşirii faptei, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte, mai spune DNA.

Parchetul Anticorupţie critică şi posibilitatea reducerii termenelor de prescripţie pentru anumite categorii de infracţiuni şi avertizează că vor fi afectate dosarele instrumentate de DNA.

Multe dosare dinre cele aflate în instrumentare riscă să fie clasate, iar dintre cele deja trimise în judecată, multe riscă să fie finalizate cu încetarea procesului penal, pe motiv de prescrierea faptelor.

Potrivit propunerii MJ, termenele de prescripţie se reduc „de la 10 la 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani, şi de la 8 la 6 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani.

Modificarea, spune DNA, reduce nejustificat termenele de prescripţie pentru infracţiunile pedepsite cu închisoare mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani, precum şi în cazul celor pedepsite cu închisoare mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani.

Reducerea acestor termene va influenţa activitatea desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie, întrucât infracţiunile prevăzute de Legea nr.78/2000 se încadrează în categoria infracţiunilor pentru care se reduc termenele de prescripţie (5 ani – 20 ani), cu consecinţa clasării cauzelor, respectiv încetării procesului penal, avertizează sursa citată.

“Practic, prin această modificare, în toate cauzele Direcţiei Naţionale Anticorupţie se vor reduce termenele de prescripţie, situaţie în care persoanele suspectate pentru comiterea faptelor de corupţie vor putea scăpa de răspunderea penală”, spune DNA.

Cât priveşte introducere în Codul de procedură penală a trei articole referitoare la comunicarea publică, DNA avertizează că formulare lor este neclară şi “riscă să limiteze dreptul la informare corectă şi să suscite interpretări în sensul afectării exigenţei de transparenţă pe care autorităţile publice sunt obligate să o asigure”. DNA atrage atenţia că, în cazul în care aceste modificări vor fi adoptate, “opinia publică se va afla în situaţia de a fi informată numai de anumite părţi implicate în procesul penal, respectiv suspectul ori inculpatul, fără a se cunoaşte perspectiva organului judiciar.”

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici