Document al Securității din 1968, publicat de CNSAS: Cum a trăit o delegație militară română momentul invaziei Cehoslovaciei

Potrivit documentului prezentat vineri de CNSAS, o delegație formată din trei ofițeri români, condusă de generalul-maior Cheler Paul, se afla în Cehoslovacia pentru a participa la o aplicație tactică de divizie. Exercițiul nu a mai avut loc după declanșarea invaziei, iar militarii români au fost nevoiți să rămână pe teritoriul cehoslovac până în data de 30 august 1968.

În aceeași garnizoană se aflau reprezentanți ai armatelor celorlalte state participante la exercițiu. Documentul publicat arată că deși erau așteptați și ofițeri sovietici, polonezi și ungari, aceștia nu au mai ajuns în Cehoslovacia.

Divizia cehoslovacă de tancuri, blocată de trupele sovietice

Una dintre primele măsuri descrise în document a fost blocarea Diviziei 13 de tancuri cehoslovace din garnizoana Mlada, unde se afla și delegația română.

„În dimineața zilei de 21.08. Divizia 13 tancuri cehoslovacă din garnizoana Mlada, unde se afla și delegația română, a fost blocată de trupele sovietice. În încercarea delegaţiei noastre de a părăsi garnizoana şi a se deplasa la Ambasada Republicii Socialiste România din Praga, a fost reţinută – printr-o atitudine complet necorespunzătoare – de către ofiţeri şi soldaţi sovietici înarmaţi. Cererea de plecare pe care a făcut-o locţiitorului unei divizii de tancuri sovietice i-a fost refuzată, nu i-a permis luarea legăturii telefonice cu Ambasada română şi i s-a recomandat să se adreseze în această problemă reprezentantului Comandamentului Unificat, care i-a propus, în repetate rînduri, ca împreună cu el şi ceilalţi ofiţeri invitaţi să se deplaseze cu un avion militar la Moscova. Această propunere a fost refuzată”, se arată în documentul publicat vineri de CNSAS pe Facebook.

Cum au acționat trupele sovietice

La momentul respectiv, trupele sovietice ar fi început prin ocuparea depozitelor de muniție și dezarmarea gărzilor, împiedicând astfel divizia să poată reacționa imediat. Ulterior au fost blocate și parcurile cu tehnică de luptă.

„Blocarea Diviziei 13 tancuri a început mai întîi cu ocuparea acestor depozite, cu dezarmarea şi înlocuirea gărzilor, fapt ce nu ar fi dat posibilitatea acesteia să treacă la ripostă direct din parcurile maşinilor de luptă, parcuri care şi ele ulterior au fost blocate”, se mai precizează în document.

Autorii documentului apreciază că operațiunea fusese pregătită din timp, metodele de blocare fiind perfecționate în timpul aplicației „SUMAVA”, desfășurată în luna iunie 1968.

„Metodele de blocare folosite au demonstrat că au fost stabilite anterior prin diverse vizite făcute şi perfectate cu ocazia aplicaţiei „SUMAVA” din luna iunie a.c. Statul major al diviziei de tancuri sovietice, care a fost în această garnizoană în luna iunie, de astă dată a venit cu trupe şi a blocat divizia de tancuri cehoslovacă. Din discuţiile purtate cu unii generali cehoslovaci a rezultat că şi celelalte mari unităţi cehoslovace au fost blocate într-un mod asemănător”, mai arată documentul.

Ofițeri sovietici, trimiși în Praga sub acoperirea unor „turiști”

Documentul publicat de CNSAS descrie și modul în care ar fi fost pregătită ocuparea principalelor obiective din Praga.

„Recunoașterea punctelor și obiectivelor importante din orașul Praga și din alte mari centre politico-administrative au fost executate cu circa 10 zile înainte de către ofițeri sovietici îmbrăcați în haine civile, ca turiști”, se precizează în raport.

În noaptea invaziei, aceștia și-ar fi schimbat hainele civile și ar fi devenit parte a comandamentului trupelor de ocupație.

Aeroportul din Praga, ocupat printr-o operațiune pregătită din timp

Un alt episod descris în document este ocuparea aeroportului central din Praga.

Potrivit raportului, în seara de 20 august, aproximativ 80 de ofițeri sovietici au sosit cu o cursă normală Varșovia-Praga, fiind îmbrăcați în haine civile și prezentându-se drept turiști.

La scurt timp, un alt avion sovietic ar fi cerut permisiunea să aterizeze invocând o defecțiune tehnică. După aterizarea acestuia, un al treilea avion ar fi aterizat pistă fără aprobare.

Din ultimele două aeronave ar fi coborât aproximativ 160 de persoane, prezentate inițial drept turiști, dar care s-au dovedit a fi ofițeri sovietici înarmați.

Aceștia au blocat conducerea aeroportului și au împiedicat decolarea avioanelor străine. Ulterior, ofițerii ar fi coordonat aterizarea aeronavelor militare care transportau trupe și tehnică de luptă.

Dubcek și ceilalți lideri cehoslovaci, arestați

Documentul conține și informații despre arestarea liderilor politici ai Cehoslovaciei, inclusiv Alexander Dubcek. Potrivit relatării transmise delegației române de șeful Direcției superioare politice a armatei cehoslovace, arestările au fost făcute „cu brutalitate de către ofițeri inferiori sovietici”.

În cazul lui Dubcek, ofițerul sovietic care a intrat în biroul său ar fi distrus telefoanele cu automatul, după care l-ar fi amenințat și obligat să stea cu mâinile ridicate.

Și premierul Oldřich Černík ar fi fost bruscat și ținut sub amenințarea armelor, potrivit documentului.

Raportul mai afirmă că liderii arestați au fost transportați în zona Ujgorod, în Uniunea Sovietică, unde ar fi fost ținuți în detenție și agresați.

Militarii români, primiți cu simpatie de cehoslovaci

Documentul include și detalii privind atitudinea populației față de delegația militară română. Membrii acesteia ar fi beneficiat de „o deosebită simpatie şi afecţiune din partea armatei şi a populaţiei civile”.

Pe 22 august 1968, militarii români au fost felicitați în limba română cu prilejul zilei de 23 August și invitați să le vorbească soldaților cehoslovaci.

Atitudinea delegației române nu a fost însă pe placul celorlalte delegații militare străine, care fuseseră huiduite anterior de militarii cehoslovaci.

Documentul menționează și faptul că, în unele situații, militarii români au fost confundați cu sovieticii din cauza uniformelor. „În momentul când au arătat că sînt ofiţeri români, atitudinea populaţiei s-a schimbat radical”, se mai precizează în document.

În noaptea de 20 spre 21 august 1968, trupele sovietice, cărora li s-au alăturat și trupe din alte patru state ale Pactului de la Varșovia (brațul militar al blocului comunist condus de Moscova), Polonia, Germania Comunistă (de est, numită fraudulos “Democrată)”, Ungaria și Polonia, au invadat Cehoslovacia, punând capăt „Primăverii de la Praga”, un experiment democratic lansat în luna a acelui an de noul lider al Partidului Comunist Cehoslovac, Alexander Dubcek.