Drona de la Galați | Armata României, prinsă fără răspuns | „Drona nu a fost pe traiectoria sistemelor de la sol ale MAPN”
Ministerul Apărării a recunoscut vineri dimineață, la o tensionată conferință de presă, că drona rusească care a explodat pe un bloc din Galați nu a putut fi doborâtă din mai multe motive cumulate: limitări legislative, sisteme de apărare cu raza prea scurtă și dependența armatei de acordul proprietarilor privați pentru amplasarea tehnicii militare.
Declarațiile contrazic asigurările date publicului în lunile anterioare, potrivit cărora nu mai existau limitări legislative în gestionarea unor astfel de incidente.
Cu toate astea, limitările legislative există în continuare
La întrebarea privind limitările legislative în incidentele cu dronele în spațiul aerian românesc, MAPN a explicat că „există o preocupare permanentă pentru adaptarea cadrului legislativ” și a recunoscut explicit că există o limitare privind utilizarea armamentului din dotarea armatei în spațiul aerian al unei alte țări.
Concret, rachetele trase de un F-16 ar fi putut ajunge în Ucraina, lucru care a blocat intervenția de neutralizare a dronei de către MAPN.
De ce nu a fost doborâtă drona deasupra Galațiului
Întrebată unde ar trebui să survoleze o dronă pentru ca armata să poată acționa fără riscuri, conducerea MAPN a specificat: „Deasupra unei zone nelocuite.”
Cu alte cuvinte, deasupra unui bloc cu zece etaje plin de oameni, angajarea dronei ar fi pus în pericol chiar populația pe care armata o apăra.
Ironic, drona și-a ales, involuntar, cel mai prost loc posibil din perspectiva apărătorilor.
Sistemele de la sol erau acolo, dar drona și-a ales altă traiectorie
Un alt moment dificil al conferinței: jurnaliștii au întrebat direct ce au făcut sistemele de apărare aeriană cu baza la sol, Gepard, MEROPS, care ar fi trebuit să asigure securitatea zonei.
Răspunsul: au fost amplasate în zonă după incidentul din aprilie, dar drona nu a evoluat pe traiectoria care să intre în raza lor de angajare.
Reprezentantul MAPN a explicat că aceste sisteme au o rază de acțiune de 1,5 până la 6 kilometri.
Nu pot acoperi întreaga graniță.
„Ca să creezi acea perdea prin care nu poate pătrunde nimic, ai nevoie de mult mai multe sisteme.”
Armata depinde de acordul proprietarilor privați
Legat de amplasarea tehnicii militare, o întrebare referitoare la cum este posibil ca armata să depindă de permisiunea unui operator economic sau a unei persoane private pentru o misiune de apărare națională, răspunsul MAPN a fost: „Pentru că proprietatea privată este protejată prin lege. Dar nu este război, suntem în caz de pace.”
Prin urmare, acolo unde proprietarii au dat acordul, sistemele au fost instalate. Acolo unde nu, armata nu a putut acționa.
Ce s-a făcut după incidentul din aprilie – și de ce n-a fost de ajuns
Reprezentantul MAPN a amintit că după drona căzută la Galați luna trecută, ministerul promisese măsuri.
Acestea au fost luate: un radar suplimentar de supraveghere a spațiului aerian a fost dislocat și chiar a funcționat, drona fiind urmărită pe tot traiectul ei. Au fost dislocate și sisteme de apărare la sol.
„Dar nu le putem amplasa piesă lângă piesă, iar traiectul dronei nu a intrat în zona de angajare a acestora.”
Pe termen lung, soluția anunțată sunt sistemele Skynex și Skyranger, prevăzute în programul SAFE.
Acestea nu există încă în dotarea armatei române.