„Erou”, „să-i dăm cetățenie română”. Val de homofobie în online-ul românesc după atacul de la Berlin

Incidentul s-a produs sâmbătă seara, în zona parcului Tiergarten din Berlin, unde aveau loc evenimentele asociate paradei Christopher Street Day. Atacatorul a intrat cu o dubă în mulțime, după care ar fi atacat mai multe persoane cu o armă albă. O femeie a murit, iar bilanțul răniților a fost de 29.

„Cinste eroului” și „poate ne este de folos”

Postarările analizate de MEDIAFAX arată numeroase comentarii homofobe publicate sub articolele despre atac și despre moartea atacatorului.

„Erou. Post mortem”, a scris un utilizator despre atacator.

„Dumnezeu să îl ierte… păcat de pierderea sa”, a comentat o altă persoană.

Alte mesaje merg mai departe și sugerează că autorul atentatului ar fi trebuit recompensat sau chiar adus în România:

• „Ar trebui premiat și decorat cetățeanul ăla.”
• „Putem să-i dăm cetățenie română? Poate ne este de folos.”
• „Bravo, domnul șofer.”
• „Trebuia un TIR”
• „The man of the day”

Referiri la arderea persoanelor LGBT și noi atacuri

Unul dintre cele mai grave comentarii susține că atacatorul „a făcut un bine”, fiind urmat de afirmații false și stigmatizante potrivit cărora persoanele gay ar răspândi „cele mai multe boli în lume”.

În alte comentarii, violența este exprimată prin aluzii la arderea victimelor sau prin apeluri la repetarea atacului.

„Eu în seara asta fac miel la cuptor”, a scris o utilizatoare sub știrea despre persoanele lovite la evenimentul Pride.

„Să aibă alte tentative de neînfricare”, apare într-un alt mesaj.

Postările analizate de Mediafax arată că asemenea reacții nu s-au limitat la o singură postare sau la un singur utilizator. Mesaje asemănătoare au apărut pe mai multe rețele de socializare pecum Tiktok și Instagram sub mai multe articole și videoclipuri despre atac și despre operațiunea în care suspectul a fost ucis de polițiști.

Au existat și utilizatori care au condamnat valul de ură

Nu toate reacțiile au fost de susținere a atacatorului. Printre comentariile homofobe au apărut și mesaje care au condamnat ferm glorificarea violenței și lipsa de compasiune față de victime.

„Cât de cretini și cretine care doresc moartea unora doar pentru că au alte orientări sexuale sau religioase”, a scris o utilizatoare, acuzându-i pe cei care răspândesc asemenea mesaje că „îndeamnă la violențe inutile”. Aceasta a adăugat că victimele erau „oameni” și că astfel de comentarii contribuie la amplificarea urii.

Un alt utilizator a descris reacțiile drept „lipsă absolută de compasiune mascată de dogmă”, în timp ce o altă persoană a transmis: „Să te bucuri că au fost omorâți oameni, asta înseamnă să fii neom”.

Ce prevede legea din România

Articolul 369 din Codul penal incriminează „incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare” împotriva unei categorii de persoane ori împotriva unei persoane pentru că aparține unei asemenea categorii. Printre criteriile protejate de lege se află explicit orientarea sexuală

Organizațiile reunite în Coaliția Antidiscriminare, între care ACCEPT, ActiveWatch și Centrul FILIA, au subliniat într-o poziție publică din noiembrie 2025 că incitarea presupune îndemnarea publicului la ostilitate, excludere sau violență. Acestea au atras atenția că articolul 369 trebuie folosit pentru protejarea grupurilor vulnerabile și că atacurile homofobe, rasiste sau misogine rămân deseori insuficient investigate.

Separat de răspunderea penală, articolul 15 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 sancționează comportamentele publice care aduc atingere demnității unei persoane sau creează o atmosferă intimidantă, ostilă, degradantă, umilitoare ori ofensatoare pe criterii precum orientarea sexuală. Această cale poate fi folosită chiar și atunci când mesajul nu întrunește pragul necesar pentru existența unei infracțiuni.

ONG-urile au avertizat în repetate rânduri asupra răspândirii homofobiei

Comentariile apărute după atacul din Berlin nu reprezintă un fenomen izolat. ACCEPT și MozaiQ au avertizat, după campaniile electorale din 2024 și 2025, asupra unei creșteri puternice a discursului de ură și a incidentelor îndreptate împotriva persoanelor LGBT. Victor Ciobotaru, directorul executiv al ACCEPT, declara în iunie 2025 că organizația înregistrase o creștere „uriașă” a cazurilor reclamate, inclusiv persoane hărțuite sau atacate pe stradă. ACCEPT și MozaiQ au relatat și că sediile lor au fost vandalizate.

În iunie 2025, MozaiQ a depus o plângere la CNCD împotriva Oanei Zăvoranu, după publicarea unui mesaj video descris de organizație drept violent, degradant și instigator la ură împotriva comunității LGBT. Asociația a cerut aplicarea sancțiunii maxime și prezentarea unor scuze publice, argumentând că mesajele unei persoane cu sute de mii de urmăritori pot legitima atât violența simbolică, cât și pe cea fizică.

Tot în 2025, MozaiQ a sesizat CNCD după declarațiile deputatului Nicolae Păun, atunci președinte al Comisiei pentru Drepturile Omului din Camera Deputaților. Organizația a acuzat folosirea stereotipurilor, stigmatizării și religiei pentru demonizarea persoanelor homosexuale și a cerut retragerea declarațiilor, scuze publice și sancționarea parlamentarului.

Cel mai recent, în iulie 2026, ACCEPT și ARK Oradea au condamnat refuzul Primăriei Oradea de a aviza Marșul Pride pentru al patrulea an consecutiv. Invocarea „bunelor moravuri” a fost descrisă de organizații drept o formă de homofobie instituționalizată și discriminare directă. Peste 120 de organizații din aproximativ 30 de țări s-au solidarizat cu organizatorii și au cerut respectarea libertății de întrunire.

Cine a fost atacatorul din Berlin

Autorul, identificat de autoritățile germane drept Abdul Ballout, avea 21 de ani, era cetățean german de origine libaneză și era cunoscut de serviciile de securitate pentru legături cu mediile islamiste și pentru mai multe infracțiuni anterioare. Procurorii germani au transmis că, în 2025, acesta ar fi încercat să ajungă în Siria pentru a se alătura grupării Stat Islamic.

Bărbatul a fost găsit ulterior într-o zonă de grădini din cartierul Spandau. Potrivit poliției, s-a îndreptat spre forțele speciale cu o armă tăietoare, moment în care agenții au deschis focul. A murit la fața locului, în ciuda manevrelor de resuscitare.

Comunitatea LGBT, prinsă între terorism și exploatarea politică a atacului

Sute de persoane s-au adunat după atac la Poarta Brandenburg pentru a comemora victimele și pentru a transmite că persoanele LGBT nu vor fi intimidate. Organizatorii au cerut, în același timp, ca tragedia să nu fie folosită pentru răspândirea urii împotriva migranților, musulmanilor sau străinilor.

Atacul a lovit o comunitate care se confrunta deja cu un nivel ridicat al violenței. Monitorizarea incidentelor anti-LGBT din Berlin a consemnat 588 de asemenea fapte în 2023, cel mai ridicat nivel înregistrat până atunci.