Europa, tot mai pregătită de un război cu Rusia / Şeful Armatei norvegiene trage semnalul de alarmă: Timpul de care dispunem se scurge

  • Eirik Kristoffersen a declarat pentru publicaţia „Dageblat” că forţele armate de la Oslo lucrează la mai multe scenarii.
  • Este a treia ţară din Europa care anunţă pregătiri speciale, neştiind încotro poate merge războiul din Ucraina.
  • Mai întâi a fost documentul scurs de la forţele armate germane, apoi raportul serviciilor de informaţii estoniene plus avertismentele miniştrilor german şi britanic despre o posibilă ciocnire cu Moscova.
3936 afișări
Imaginea articolului Europa, tot mai pregătită de un război cu Rusia / Şeful Armatei norvegiene trage semnalul de alarmă: Timpul de care dispunem se scurge

Se înmulţesc vocile care cer Europei şi forţelor NATO să fie pregătite de orice, în contextul războiului din Ucraina, pe măsură ce Rusia nu-şi atinge obiectivele, iar frustrarea creşte la Kremlin.

Rusia poate începe un război cu Europa chiar şi în următorii trei ani, recunoaşte şeful apărării norvegiene: „Timpul de care dispunem se scurge. Nu ştim ce se va întâmpla cu Moscova peste trei ani. Nu avem mult timp Există acum o fereastră care ar putea dura unul, doi, poate trei ani, pentru a investi şi mai mult într-o apărare sigură. Nu ştim ce se va întâmpla cu Rusia peste trei ani".

Focoase nucleare în coridorul Suwalki

Persoana care vorbeşte şi lansează o nouă alarmă şi un orizont de timp indicat cu o precizie  nu este oricine, ci Eirik Kristoffersen, şeful apărării norvegiene, una dintre ţările cele mai imediat expuse în Atlantic. apărare împotriva Rusiei, pe frontul de nord al Europei.

Zvourile privind o lărgire a frontului au început cu documentul secret al forţelor armate germane scurs către unii reporteri europeni şi apoi confirmat la Berlin. Potrivit acelui document, Germania se pregăteşte deja pentru un atac direct al lui Vladimir Putin asupra NATO în vara anului 2025.

Inima atacului ar fi „coridorul Suwalki”, acea fâşie de pământ din Polonia care uneşte geografic Kaliningrad – exclava Rusiei unde Moscova a plasat de mult timp focoase nucleare şi rachete Iskander – şi Belarus.

Amiralul Rob Bauer, preşedintele Comitetului Militar NATO, a continuat a doua zi: „Trebuie să ne dăm seama că nu trăim o viaţă paşnică. Şi din acest motiv ne pregătim pentru conflictul cu Rusia”. Pentru amiralul Bauer, în caz de război ar fi necesară mobilizarea unui număr mare de civili şi, ţinând cont de epuizarea rezervelor de arme şi muniţie asociată conflictului dintre Rusia şi Ucraina, ar trebui stabilită o producţie pe scară largă. 

Germania vrea înrolare

În aceeaşi zi, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat pentru „Tagesspiegel” să ne aşteptăm la un război cu Rusia în următorii cinci până la opt ani. Pentru a se pregăti pentru conflict, el vrea să reintroducă înrolarea obligatorie şi să recruteze în armată oameni fără paşapoarte germane. „Auzim – a spus Pistorius – ameninţări de la Kremlin aproape în fiecare zi, cel mai recent împotriva prietenilor noştri baltici. Trebuie să ţinem cont de faptul că într-o zi Vladimir Putin va ataca ţările NATO. Experţii noştri se aşteaptă ca acest lucru să devină posibil în 5-8 ani”, a spus Pistorius.

„Da, tocmai vorbim despre viitoarea ipoteză a mobilizării civililor europeni pentru a-i trimite la război, în cazul în care Rusia nu este oprită în Ucraina. Traducere brutală: ucrainenii mor literalmente de nu şi pentru noi să NU ne trimitem copiii în viitorul război cu Rusia.

Pe 17 ianuarie, secretarul britanic al apărării, Grant Shapps, a avertizat că este timpul ca „toate democraţiile lumii” să mărească cheltuielile pentru apărare în faţa noilor ameninţări. „În 5 ani ne-am putea găsi confruntaţi cu mai multe teatre de război care implică Rusia, China, Iran, Coreea de Nord”. În acea zi, premierul estonian Kaja Kallas a mai raportat că „informaţiile noastre estimează că va dura trei până la cinci ani, iar acest lucru depinde în mare măsură de modul în care ne menţinem unitatea şi poziţia noastră faţă de Ucraina”, citând în mod explicit un raport al serviciilor de informaţii externe ale Estoniei. Serviciu care susţine că Rusia consideră ţările baltice „partea cea mai vulnerabilă” a blocului NATO.

Rusia creşte producţia de armament

Acum, a venit rândul lui Eirik Kristoffersen, care săptămâna trecută a participat la întâlnirea şefilor apărării NATO de la Bruxelles. „Există o fereastră care poate dura unul, doi sau poate trei ani, timp în care trebuie să investim şi mai mult într-o apărare sigură”, explică Kristoffersen pentru ziarul Dagbladet.

„Dar rămânem fără timp. Vreau doar să subliniez acest lucru. Nu ştim ce se va întâmpla cu Rusia peste trei ani. Este important pentru noi să ne confruntăm cu o lume incertă şi imprevizibilă, cu o apărare naţională puternică”.

Kristoffersen aminteşte că „Rusia a crescut semnificativ producţia. De asemenea, a început cooperarea cu ţări precum Iranul şi Coreea de Nord, ceea ce înseamnă că ne putem construi apărarea împotriva Rusiei mai repede decât era de aşteptat chiar şi anul trecut. Prin urmare, trebuie să profităm de timpul disponibil pentru a ne consolida apărarea”.

„Războiul din Ucraina absoarbe o mare parte din provizii, atât în ​​Norvegia, cât şi în restul Europei. Este o dilemă”, mai spune şeful apărării norvegiene, care încheie: „Când războiul se va termina, nimeni nu ştie care va fi următoarea mişcare a lui Putin”.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici