Interceptările în dosarele penale, blocate timp de şapte ore după intrarea în vigoare a deciziei CCR

La data de 15 martie, ziua în care au intrat în vigoare dispoziţiile deciziei CCR privind realizarea interceptărilor, în intervalul 07.00-14.00, activităţile de supraveghere tehnică în dosarele penale au fost îngheţate, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale din cadrul SRI.

268 afișări
Imaginea articolului Interceptările în dosarele penale, blocate timp de şapte ore după intrarea în vigoare a deciziei CCR

Interceptările în dosarele penale, blocate timp de şapte ore după intrarea în vigoare a deciziei CCR (Imagine Andreea Alexandru / Mediafax Foto)

În data de 15 martie, în intervalul 07.00-14.00, Serviciul Român de Informaţii (SRI) a stopat toate activităţile pe care le desfăşura în sprijinul unităţilor de parchet, fiind întrerupte toate comunicaţiile pentru ca acestea să fie preluate de organele de anchetă care desfăşurau activităţi în dosare penale. În acest interval, până când fiecare structura şi-a marcat prezenţa şi supravegherea mandatului care era în desfăşurare, nu s-au făcut interceptări, au declarat surse oficiale din cadrul SRI pentru MEDIAFAX.

În prezent, la Centrul Tehnic de Securitate, fiecare structură de parchet îşi gestionează singură interceptările, SRI având atribuţii doar în ceea ce priveşte siguranţa naţională. Astfel, lucrătorii serviciului pot face interceptări doar pe baza unui mandat de siguranţă naţională.

Bazele Centrului au fost puse încă din anul 1998, atunci când a fost achiziţionat un sistem de interceptări. În anul 2000 a început să funcţioneze, costurile iniţiale fiind de ordinul milioanelor de dolari.

Treptat, o unitate a SRI a generat sistemul, fiind unicat. Ulterior, în anul 2002, în baza unei iniţiative comune a ministerelor cu structuri informatice şi a serviciilor de informaţii, s-a decis să existe un sistem comun, ceea ce este în prezent Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, un sistem în proporţie de 80% de producţie românească.

Odată cu decizia CCR, privind organele competente care trebuiau să pună în aplicare mandatul de supraveghere tehnică, sistemul a fost partajat. Astfel, organele de anchetă (parchetele şi structurile din cadrul Poliţiei Române) au birouri în cadrul Centrului Tehnic de Securitate, acolo unde se fac interceptări independent de SRI sau alte structuri. În momentul iniţierii interceptării, informaţiile merg direct către consola instituţiei care le face. Această activitate va fi controlată de judecătorii instanţei supreme, periodic, potrivit ordonanţei de urgenţă dată de Guvernul României după decizia CCR.

În acest sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a cerut SRI să pună la dispoziţie un sistem de auditare informatică prin care se vor face verificările, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale din cadrul SRI. Practic, judecătorii ÎCCJ vor verifica dacă documentele obţinute într-o cauză penală sunt identice cu cele aflate în sistem şi maniera în care se pune în aplicare mandatul de supraveghere tehnică în cauzele penale.

Procurorii pot folosi în cauze penale informaţii obţinute de SRI în baza unui mandat de siguranţă naţională. Într-un astfel de caz, ofiţerii SRI sesizează parchetul cu privire la faptul că au descoperit posibile fapte penale cu ocazia punerii în aplicare a unui mandat de interceptare de siguranţă naţională. Ulterior, unitatea de parchet cere declasificarea datelor, care se face cu avizul direcţiei juridice a SRI. Dacă din punct de vedere legal informaţiile pot fi declasificate, directorul SRI este cel care semnează declasificarea datelor. Ulterior, informaţiile, inclusiv interceptările, sunt furnizate structurii de parchet care face investigaţia.

În ceea ce priveşte mandatul de siguranţă naţională, ofiţerul de caz care deţine informaţii şi consideră că este necesară dezvoltarea acestora pe baza unui mandat de interceptare de siguranţă naţională nu poate cere independent instanţei avizarea unui astfel de mandat. Procedura prevede ca acesta să transmită solicitarea către comandantul unităţii la care activează. Ulterior, la nivel juridic intern se analizează temeinicia cererii. Dacă din punct de vedere juridic este avizată cererea, aceasta ajunge la directorii de la nivelul SRI care o trimit mai departe procurorului general al României. Acesta o trimite, la rândul său, către ICCJ, acolo unde poate judecătorul desemnat poate emite mandatul de interceptare sau îl poate respinge, motivându-şi decizia. În cazul în care judecătorul emite mandatul, acesta este trimis la Centrul Tehnic de Securitate.

Pe parcursul anului 2015 au fost date 2.635 de mandate de siguranţă naţională iar 70% dintre acestea au vizat cetăţeni străini. În prezent, sistemul informatic al SRI nu reţine informaţiile care nu mai sunt utile, astfel că datele inutile sunt şterse automat după 14 zile. Aceasta este perioada pe care lucrătorii serviciului o au la dispoziţie pentru a cere date sau pentru a face note.

La nivelul ţării există câteva sute de angajaţi ai SRI care se ocupă strict de interceptări. De multe ori, cei care urmăresc (tehnic) o ţintă ajung să cunoască persoana supravegheată în detaliu, fiind capabili să cunoască inflexiunile din vocea celor pe care îi supraveghează sau stare acestora.

Angajatul SRI care ascultă interceptările nu poate extrage convorbiri din sistem, nu poate şterge date sau interveni asupra acestora. Pentru ca ofiţerii să nu fie tentaţi să folosească în mod eronat informaţiile pe care le au, legea privind siguranţa naţională prevede şi sancţiuni. Astfel, dacă desfăşoară activităţi de culegere de informaţii depăşind autorizarea acordată, dacă divulgă, refuză sau împiedică, în orice mod, ducerea la îndeplinire a mandatului eliberat şi dacă divulgă informaţii privind viaţa particulară, onoarea sau reputaţia persoanelor, cunoscute incidental în cadrul obţinerii datelor necesare securităţii naţionale, riscă între 2 şi 7 ani de închisoare.

La nivelul serviciului există specialişti care pot traduce din 40 de limbi şi dialecte, iar unii dintre angajaţii care fac traduceri au dublă naţionalitate.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici