Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, la Interviurile lui Cristoiu: Componenta online trebuie introdusă după terminarea pandemiei cu multă înţelepciune şi acolo unde se potriveşte

2740 afişări
Imaginea articolului Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, la Interviurile lui Cristoiu: Componenta online trebuie introdusă după terminarea pandemiei cu multă înţelepciune şi acolo unde se potriveşte

Sorin Cîmpeanu la Interviurile lui Cristoiu. Despre intrarea în politică, nominalizarea la Educaţie şi acuzaţiile de traseism

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, afirmă că pandemia şi-a pus amprenta asupra elevilor şi profesorilor, a avut efecte şi pozitive, şi negative, iar unul dintre beneficiile acesteia ar fi accelerarea procesului de digitalizare în învăţământ.

Sorin Cîmpeanu spune că şcoala nu va mai fi ca înainte de pandemie, urmând ca ponderea învăţământului online să crească, dar numai acolo unde se potriveşte acest sistem de predare.

În opinia sa, un rol important pentru digitalizarea învăţământului îl vor avea fondurile europene primite prin PNRR şi pentru care Ministerul Educaţiei a pregătit deja proiecte. Condiţia ar fi ca fiecare din cele 17.000 de şcoli în România să prezinte situaţia reală a accesului la tehnologie şi să nu recurgă la raportări fictive.

Sorin Cîmpeanu admite că principalul efect negativ al pandemiei au fost pierderile la învăţătură ale elevilor şi susţine că acestea trebuie recuperate rapid şi eficient, prin identificarea lor de la caz la caz.

Ministrul Educaţiei nu crede că ne vom mai întoarce la o închidere totală a şcolilor în cazul unui nou val al pandemiei şi spune că pentru a preveni contaminarea elevilor a fost introdusă testarea rapidă, remarcând însă că dintr-un million de teste alocate doar 4000 au fost folosite în cele trei săptămâni de şcoală.

De asemenea, Sorin Cîmpeanu anunţă că din acest an plata burselor şcolare se face din bugetul de stat prin administraţiile locale şi că pentru examenele naţionale ministerul a decis reducerea volumului de cunoştinţe supuse testării, menţinând însă gradul de dificultate.

Ca profesor universitar de îmbunătăţiri funciare şi ingineria mediului, Sorin Câmpeanu vorbeşte şi despre problemele din acest domeniu, dar şi despre provocările pentru cei care vor să-şi aleagă o profesie în agricultură.

Prezentăm principalele declaraţii ale ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, duminică, la Interviurile lui Cristoiu de la Aleph News:

Îmbunătăţirile funciare şi lipsa de specialişti în România

Sorin Cîmpeanu: Sistemul de îmbunătăţíri funciare se ocupă de irigaţii, de partea de desecare drenaj şi de combatere a excesului de umiditate, de îndiguiri de râuri, de regularizări, de combatere a eroziunii de suprafaţă şi de adâncime, inclusiv alunecări de teren. Este un domenu extrem de vast.
 
Dacă cineva crede că într-o ţară cu diversitatea de condiţii naturale precum este România nu e nevoie de lucrări de îmbunătăţiri funciare, se înşeală amarnic. Şi totuşi, această profesie, care este complicată, este o facultate grea, mult mai grea decât mă aşteptam, o facultate de inginerie pură... am distrus sistemele de îmbunătăţiri funciare, nu am reuşit să facem mare lucru în loc şi suntem în situaţia în care suntem şi din cauza faptului că nu mai avem specialişti. În Bucureşti, e singurul loc în care se mai formează. În ultimii ani am avut 8 sau 10 candidaţi. În toată România se formează doar 8 sau 10 ingineri pentru acest domeniu. (...) Acum se simte că există o preocupare pentru îmbunătăţirile funciare, dar pierderile suferite în acest domeniu sunt imense.
 
Profesia de inginer agronom este foarte atractivă din moment ce agricultura este un domeniu care a rămas foarte important pentru România, din moment ce există fonduri europene, foarte atractive pentru dezvoltarea afacerilor din agricultură. Există şi cerinţe pentru studii, în România mai puţin decât în alte state, pentru studii în domeniul agronomiei. Dacă vrei să te ocupi de domeniul agricol. Partea de medicină veterinară cred că este simplă. Sunt doar la Bucureşti, Cluj şi Timişoara facultăţi de medicină veterinară. Partea de biotehnologii medical veterinare, biotehnologii farmaceutice, biotehnologii vegetale, deci există o paletă largă.(...)  Se ocupă şi de animale mari. Sunt ferme de vaci de exemplu, care au unu-doi medici veterinari fiecare, cei care sunt serioşi. Există o întreagă reţea de cabinete medical-veterinare, care se ocupă nu numai de animale mici. Sigur, e mai tentant pentru animale mici. Am inaugurat anul trecut un spital veterinar de urgenţă, care are CT, RMN, cu de toate.
 
În domeniul agriculturii, deosebirile dintre fermierii francezi şi cei români sunt din ce în ce mai mai puţine. Sigur, se deosebesc printr-o subvenţie mai mare pe care statul francez le-o dă. Sunt copii de fermieri care sunt trimişi la agronomie, foarte mulţi. Există o capacitate de şcolarizare stabilită de ARACIS care evaluează resursa umană, infrastructura. Poţi să şcolarizezi maxim 200 de studenţi anual. Din cei 200, 150 sunt bugetaţi şi cei 50 sunt plătitori de taxe. Am avut ani în care amu fost candidaţi atât de determinaţi încât au spus că, dacă nu mai aveţi locuri în acestea 200, prefer să stau până în anul următor decât să încep o altă facultate decât cea de agricultură. M-a surprins şi pe mine atâta determinare. Deci vroiau să facă studii în domeniul agriculturii. După cum şi alţi fermieri care au deja afaceri bine dezvoltate vin nu pentru diplomă, vin pentru a învăţa efectiv această meserie.

Sorin Cîmpeanu, despre intrarea în politică, nominalizarea la Educaţie şi acuzaţiile de traseism

Sorin Cîmpeanu: În 2014 nu eram membru de partid, nu ştiam nimic despre politică. Nici ulterior, abia în 2016 am ocupat toate funcţiile guvernamentale fără să fiu membru unui partid politic, fără să mă înscriu într-un partid politic. Am fost susţinut politic în calitate de tehnocrat. În 2016 m-am înscris în ALDE cei care mă susţinuseră la guvernare. Am considerat că este normal să fac acest serviciu, nu a fost neapărat o dorinţă expresă.
 
După care, un pic mai idealist şi nepriceput în politică, am părăsit voluntar acest partid pentru a crea o iniţiativă politică, numită Pro România, împreună cu alţi câţiva colegi, pe care am dorit-o a fi de centru dreapta. Lucrurile nu au mers aşa cum mă aşteptam şi am fost exclus din acest partid la a cărui construcţie am avut un aport. ALDE şi Pro România nu sunt în acest moment în Parlament.
 
Al treilea partid este PNL, deci trei. Au venit critici din partea unora care fuseseră susţinuţi de mult mai mult de trei şi care erau mult mai vechi în politică. (...) Ce n-am reuşit să pricep... bun, poate am schimbat cele două partide, dar dacă nu mă pricep să fac mâncare, nu înseamnă că nu sunt bun să conduc maşina. Aici era vorba despre Ministerul Educaţiei. Deci nu am înţeles de ce dacă am fost în două partide înainte n-aş fi bun să încerc să răspund provocărilor din domeniul educaţiei. Am spus foarte simplu, şi îmi cer scuze pentru lipsa de modestie, pot să discut cu absolut oricine şi dacă îmi demonstrează că poate să cunoască mai bine sistemul de educaţie, în profunzimea lui, fiind de 30 de ani neîntrerupt, pentru că oricare ar fi poziţiile pe care le-am ocupat, calitatea de profesor a fost continuă. Nu am încetat măcar o zi contractul de cadru didactic, indiferent care au fost poziţiile naţionale şi internaţionale. Chiar cunosc acest sistem cu bune şi cu rele.

Ordinul comun cu Ministerul Sănătăţii. Cîmpeanu, despre purtarea măştii în şcoli

Sorin Cîmpeanu: Deciziile au fost luate prin consens pentru că limitele de competenţe ale Ministerului Educaţiei sunt clare. În perioade normale e suficient un ordin al ministrului Educaţiei, dar atâta vreme cât trebuie să se întrepătrundă dreptul la învăţătură cu dreptul la sănătate este normal să fie un ordin de ministru comun. (...) cu mărţişoarele în şcoli s-a tranşat. Am spus că ministerul Educaţiei nu s-a implicat şi nu se implică să schimbe valoarea de simbol în valoare materială. 
 
Propunerea a fost ca în România să se procedeze ca în toate ţările UE în care purtarea măştii nu este obligatorie în timpul orelor de educaţie fizică. Există o singură excepţie, regiunea Veneto din Italia, nu ştiu dacă au mai păstrat-o. Era acum câteva zile. În rest, în absolut toate celelalte state nu este obligatorie purtarea măştii la orele de educaţie fizică. Sigur, sunt diferenţe, sunt situaţii în care se precizează că sunt interzise sporturile de echipă care generează interacţiune sau apropiere, trebuie păstrată distanţa de 1,5 metri, există şi un caz specific în Franţa în care se recomandă imperativ să se poarte în exterior. În România, deocamdată mai greu, din cauza climei, să scoatem copiii afară. A rămas decizia că se face cu mască, dar sunt studii făcute de către medici pediatrici care echivalează a face sport cu mască cu situaţia în care faci efort fizic la o altitudine de 600-900 de metri. Nivelul de oxigenare este mai scăzut.
 
 Nu este o poziţie a ministrului Sănătăţii, este a specialiştilor. Nici eu nu sunt medic, nici ministrul Sănătăţii. Pentru acest ordin comun să ştiţi că s-a negociat trei zile şi două nopţi, echipele, pe care le-am condus, şi am stat şi eu până la 6 dimineaţa. În echipă sunt secretari de stat, consilieri, cei care au atribuţii să se ocupe de acest lucru. Am fost în aceiaşi încăpere 5-6 oameni de la Ministerul Educaţiei, 5-6 oameni de la Ministerul Sănătăţii şi am stat până la 6 dimineaţa ca să ajungem la un numitor comun. Şi am ajuns. Există un acord al ministerului Sănătăţii până în momentul de faţă pentru a se renunţa la obligativitatea purtării măştii doar în spaţii exterioare, dar în spaţii exterioare e mai greu să se deruleze toate orele de educaţie fizică.

Cîmpeanu, despre testarea rapidă în şcoli

Sorin Cîmpeanu: Noi am recomandat să se utilizeze aceste teste rapide, teste antigen în şcoli. Ele necesită acordul părinţilor. Au fost distribuite peste un milion de teste în şcoli şi au fost utilizate doar 4000 în cele trei săptămâni de şcoală. Din câte ştiu, ele vin de la DSU şi au fost distribuite către direcţiile de sănătate publică locale, cu destinaţia testarea elevilor şi a personalului din învăţământ. E nevoie de personal medical pentru efectuarea acestor teste. În România, doar 18% din şcoli au cabinete medicale şcolare. Nu toate au şi personal medical. Acolo unde nu există cabinet medical, sarcina efectuării testelor rămâne a DSP-ului. În momentul în care există simptome, există un procedeu de testare care începe cu acordul scris şi informat al părintelui. În cazul în care se confirmă, ulterior, printr-un test PCR rezultatul pozitiv al testului rapid, se supun testării şi contacţii direcţi, colegii de clasă ai respectivului elev confirmat.

Reacţiile copiilor la reluarea cursurilor cu prezenţă fizică şi în ce condiţii se revine în online

Sorin Cîmpeanu: Cea mai mare bucurie de departe este la cei mici. Să ştiţi că în învăţământul liceal nu a fost aşa un entuziasm pentru deschiderea şcolii. Pentru învăţământul primar şi grădiniţe, a fost impresionant ceea ce am văzut. Greu de descris de descris în cuvinte revenirea în şcoală după atâta timp.
 
Trecerea dintr-un scenariul într-altul, închiderea, trecerea totală în online, se face la depăşirea pragului de 6 infectări la mia de locuitori. Între trei şi şase la mie este scenariul roşu, dar rămân totuşi deschise grădiniţele şi învăţământul primar, clasele 1-4 şi clasa pregătitoare. La rata de infectactare sub 1 la mie, sigur că sunt deschise nu numai grădiniţele şi învăţământul primar, ci şi clasele de a opta şi a 12-a, pentru că se apropie examenele naţionale. Această trecere în online sau închiderea şcolilor se va face doar în măsura în care în localitatea respectivă rata de infectare va depăşi 6 la mie. Ori noi sperăm, în Bucureşti suntem la 2,42 dacă luăm în calcul focarele, 2,40, dacă nu luăm în calcul focarele. Diferenţa este foarte mică, s-a schimbat şi metodologia de calcul a ratei de infectare după care funcţionează şcolile. S-au introdus focarele, lucru care în localităţile mici generează schimbări majore, pentru că într-o localitate cu o mie de locuitori ai un cămin de bătrâni în care sunt 100 de infectări şi ai introdus deja explodează şi ai dus localitatea respectivă în carantină. În localităţi mari, cum este Bucureştiul, influenţa este foarte mică.

Învăţământul universitar în pandemie şi problemele din căminele studenţeşti

Sorin Cîmpeanu: În domeniul universitar avem ore de curs şi  ore de lucrări practice, laborator, proiect, seminar. Sunt împărţite cam jumătate-jumătate, ore de curs şi ore de aplicaţii. Multe universităţi s-au gândit să recurgă la acest scenariu hibrid se spune, de fapt este mixt, în care jumătate din studenţi, anii I şi IV, vin cu prezenţă fizică primele 7 săptămâni din cele 14 ale semestrului, pentru a face partea de lucrări practice, ceilalţi fac cursuri online, după care următoarele 7 săptămâni, cei care au fost numai în online trec la prezenţă fizică şi cei care au fost cu prezenţă fizică trec în online. Însă un alt aspect particular în universităţi este cel al cazării, căminele studenţeşti, în care este foarte greu de păstrat controlul. În căminele studenţeşti din campusurile universitare din România capacitatea este de circa 100.000 de locuri.

Bugetul pe 2021. Ce se întâmplă cu bursele şcolare

Sorin Cîmpeanu: Bugetul Ministerului Educaţiei este acum mai mare cu 244 milioane de lei.  E puţin, e o creştere mică, dar e o creştere (...) Am afirmat că voi da prioritate creşterii costului standard privind cheltuielilor materiale ăn şcoli, în detrimentul costului  standard pentru salarii, lucru care în buget se reflectă printr-o creştere de 26% în medie pe care ministrul Educaţiei o aduce spre 35% creştere în mediul rural şi în jur de 15% creştere în mediul urban. De asemenea, bursele elevilor. Pentru prima oară sunt plătite de la bugetul de stat, prin autorităţile locale, dar bani de la bugetul de stat. Anul trecut erau 270 milioane burse ale elevilor, acordate din bugetele locale, deci o sumă extrem de mică. 270 de miloane  înseamnă împărţit la 9 luni cât primeşte un elev bursă, înseamnă 30 de milioane, împărţit la 3 milioane de elevi înseamnă 10 lei pe lună, în condiţiile în care alocaţia pentru studenţi este 201 lei. Anul acesta, bugetul de stat a alocat 535 de milioane, pentru prima oară, pentru plata burselor. Avem o creştere, de la 10 la 20. Şi cel mai important este să vedem din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cât putem aduce în domeniul Educaţiei pentru a veni peste ceea ce permite bugetul naţional.

Ce se va întâmpla cu învăţământul online după pandemie

Sorin Cîmpeanu: Componenta online trebuie introdusă după terminarea pandemiei cu multă înţelepciune şi acolo unde se potriveşte. Pandemia ne-a obligat să o introducem şi unde se potriveşte, şi unde nu. Partea de digitalizare a educaţiei presupune nu numai investiţia în echipamente şi conectivitate. Investiţia în softuri presupune şi investiţia în formarea resursei umane. Este cu totul şi cu totul altceva să predai online faţă de predarea clasică. Eu m-am pregătit pentru învăţământul la distanţă, noţiune care seamănă, dar nu se suprapune cu învăţământul online, încă de acum 20 de ani. Am şi certificări în acest sens, certificări care mă îndreptăţeau să cred că sunt priceput în acest domeniu. Însă în vara anului trecut am format 40 de grupe cu toate cadrele didactice din universitatea pe care am condus-o pentru predarea online, module de 16 ore cu fiecare grupă. Am intrat şi eu într-o astfel de grupă ocazie cu care am văzut, eu care mă credeam priceput, cât de puţin priceput eram de la alcătuirea conţinutului şi până la evaluare, o evaluare care să fie relevantă, care să fie specifică modului de predare online. 
 
Deci profesorii români, fără să aibă această formare, cea mai mare parte dintre ei au reuşit să ducă la bun sfârşit anul şcolar trecut şi îl vor încheia cu examenele naţionale, inclusiv acest an şcolar. Cum au reuşit? Dobândind competenţe digitale, mult mai multe decât aveau până acum. Nu numai profesorii şi-au îmbunătăţit aceste competenţe digitale, ci şi elevii şi studenţii. Paradoxal sau nu, este un plus, o oportunitate a acestei pandemii. (...) Dacă cineva îşi imaginează că după ce se va termina această pandemie vom relua lucrurile de unde le-am lăsat în luna martie anul trecut, se înşeală amarnic. Că ne place sau nu ne place, că dorim sau nu dorim vom merge mult mai mult către teleşcoală, către predare online. Activităţile practice sunt activităţi practice, nu pot fi făcute în online. Grădiniţa e totuşi grădiniţă, copiii merg totuşi să se joace... partea de medicină.. 

Ministrul Educaţiei: Şcoala ideală pentru învăţământul online

Sorin Cîmpeanu: O şcoală ideală trebuie să aibă echipamente, conectivitate şi profesori pregătiţi pentru predarea online. Internet de mare viteză şi din punctul ăsta de vedere România are şansa de a sta bine. Noi nu avem maşini pentru a merge pe autostrăzile informatice, adică nu avem echipamente pentru cât de bine stă reţeaua de internet la nivel naţional. Sunt state avansate care au echipamente, au maşini, dar nu au autostrăzi informatice.
 
Sorin Cîmpeanu: Introducerea unui certificat de digitalizare, fără de care să nu poată funcţiona o şcoală, e o idee interesantă. Sunt 17.000 de şcoli în România, cu şi fără personalitate juridică.  În cadrul PNRR, la care lucrăm acum, e nevoie de centralizarea de informaţii din fiecare judeţ, e nevoie de o analiză reală privind accesul la tehnologie. Raportările de şcoli care au nevoie de digitalizare trebuie să fie făcute în mod real şi verificabil. Ministerul are deja proiectele pentru PNRR. Cea mai mare pondere nu o are proiectul cu digitalizarea, care e pe locul doi, ci partea de infrastructură şi dotare cu material didactic. Intră în cerinţele Green Deal. De exemplu vrem 1860 de microbuze şcolare care pot fi electrice.

Ce spune Cîmpenau despre pierderile provocate de pandemie în învăţământ

Sorin Cîmpeanu: Pierderile ar fi primul efect negativ al pandemiei, pierderile din perspectiva a ceea ce au reuşit să înveţe elevii. Nu neapărat din perspectiva a ceea ce a predat profesorul, cum s-a priceput el mai bine pentru predarea online, fără să-i ofere şcoala, statul echipamente informatice sau acces la internet. În România, profesorii au avut înţelegere şi şi-au folosit propriile echipamente. Pierderile suferite de elevi trebuie compensate cât mai rapid şi cât mai eficient. Pentru a le compensa trebuie mai întâi să le identifici. Identificarea nu se poate face de la centru sau de la inspectorate, ci de către fiecare profesor în parte pentru că există o diferenţă foarte mare între o şcoală şi altă şcoală, între o zonă şi altă zonă, între un elev şi alt elev, deci trebuie puternic personalizată, particularizată această identificare a pierderilor pentru a şti unde şi cum ar trebui să intervii printr-o predare sintetică, în aşa fel încât să recuperezi cea mai importantă parte din aceste pierderi.
 
Sunt multe cadre didactice care au fost apăsate din punct de vedere psihologic. Este demotivant să predai atât de multe luni în faţa unui ecran negru. Mulţi s-au obişnuit, dar există şi cazuri în care au fost efecte secundare ale pandemiei, negative, desigur. (...) Am fost obligaţi să promovăm un ordin de ministru prin care să extindem durata posibilă pentru încheierea situaţiei şcolare pe primul semestru, să micşorăm şi numărul de note necesare încheierii situaţiei şcolare, la minimum două, să simplificăm tematica pentru examenele naţionale.

Sorin Cîmpeanu, despre examenele naţionale

Sorin Cîmpeanu: Părinţii, elevii, profesorii au cerut să fie derulate examenele naţionale cu prezenţă fizică pentru a asigura relevanţa. Atâta vreme cât nu avem o capacitate de evaluare online, securizată, e de înţeles. Pentru predictibilitate, să se deruleze la datele deja cunoscute, stabilite, şi atunci dacă nu ai fi umblat la tematică ar fi fost ca şi cum nu ai recunoaşte că a fost un an atipic. Dacă păstrai şi programa, şi datele şi prezenţa fizică era ca şi cum am fi pretins că nimic nu s-a pierdut, totul a fost minunat, perfect, ba chiar mai bine decât înainte. Nu, n-a fost aşa. Şi atunci grupurile de profesori specializaţi pe fiecare disciplină au analizat şi s-au scos elemente considerate mai puţin relevante din fiecare disciplină de examen. Am redus numai volumul, nu şi gradul de dificultate.
 
Vreau să cred că şcoala nu se va reîntoarce integral în online, dar dacă evoluţia epidemiologică va impune acest lucru, cu tristeţe, nu vom ezita să luăm această măsură, privilegiind siguranţa sanitară a elevilor şi a cadrelor didactice. Dar eu sunt convins că nu vom ajunge într-o astfel de situaţie.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici