Munca remote nu are doar avantaje. Un studiu arată că smart working-ul poate afecta sănătatea mintală
Studiul a fost realizat de economistele Natalia Emanuel (Federal Reserve Bank of New York), Emma Harrington (Universitatea Virginia) și Amanda Pallais (Universitatea Harvard), care au analizat cinci mari sondaje desfășurate între 2011 și 2024, excluzând anii pandemiei, 2020 și 2021. Cercetarea, citată de publicația italiană Il Post, a comparat angajații din domenii în care activitatea poate fi desfășurată de la distanță cu cei care lucrează aproape exclusiv în prezență, precum personalul medical, bucătarii sau alți lucrători din servicii.
O oră în plus petrecută singur, în fiecare zi
Rezultatele arată că persoanele care lucrează în domenii compatibile cu munca la distanță petrec, în medie, aproximativ o oră în plus singure în fiecare zi comparativ cu angajații care lucrează la sediu.
Atlanta, Georgia, SUA: Spațiile de birouri corporative goale și subutilizate din Atlanta devin un fenomen obișnuit, pe măsură ce angajații continuă să prefere munca de acasă, Foto: Robin Rayne/ZUMA Press Wire
Mai mult, timpul petrecut în izolare nu este compensat prin activități sociale după terminarea programului. Cercetătorii au observat că angajații care lucrează de acasă comunică mai rar cu colegii și interacționează mai puțin cu echipe din afara propriului departament. Aceste schimbări sunt asociate cu un nivel mai ridicat de disconfort psihologic raportat de participanți.
Cei care locuiesc singuri sunt cei mai afectați
Efectele au fost mult mai pronunțate în cazul persoanelor care trăiesc singure. Potrivit studiului, în ultimii ani, aproximativ un sfert dintre angajații care lucrează de la distanță și locuiesc singuri au declarat că există zile în care nu au niciun contact social direct, față în față.
Autorii cercetării susțin că un astfel de nivel de izolare poate avea consecințe importante asupra sănătății mintale. Analiza indică și o creștere mai accentuată a stresului raportat, a consultațiilor psihiatrice și a prescrierii de antidepresive și anxiolitice în rândul acestui grup.
Biroul rămâne un spațiu important pentru relațiile sociale
Cercetătoarele apreciază că locul de muncă reprezintă, pentru multe persoane, unul dintre principalele medii în care își construiesc relații sociale și prietenii. Potrivit acestora, interacțiunile directe sunt dificil de înlocuit prin videoconferințe sau alte instrumente digitale, chiar dacă tehnologia facilitează colaborarea profesională. În același timp, autorii subliniază că rezultatele nu trebuie interpretate ca un argument pentru revenirea obligatorie la birou.
Munca de acasă are și beneficii importante
Studiul evidențiază că munca la distanță oferă avantaje incontestabile, precum reducerea timpului și costurilor de transport, mai mult timp petrecut cu familia și acces mai facil la piața muncii pentru persoanele cu dizabilități. De aceea, cercetătorii consideră că soluția nu este renunțarea la smart working, ci găsirea unui echilibru între activitatea de acasă și cea desfășurată la birou.
Rezultatele studiului au generat și unele rezerve în mediul academic. Mai mulți cercetători au atras atenția că analiza nu diferențiază suficient între angajații care lucrează exclusiv de acasă și cei care au un program hibrid, iar această diferență poate influența semnificativ concluziile. Economistul Nicholas Bloom, de la Universitatea Stanford, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în studiul muncii la distanță, consideră că cea mai bună soluție pentru sănătatea mintală este ca angajații să poată alege modul în care lucrează.
Recomandări și posibile soluții pentru firmele angajatoare
La rândul său, sociologul Emma Zang, de la Universitatea Yale, susține că firmele ar trebui să trateze relațiile sociale ca parte a organizării muncii și să planifice inteligent zilele de lucru la birou. Pentru angajații care lucrează exclusiv de la distanță, aceasta propune inclusiv sprijinirea accesului la spații de coworking sau organizarea unor întâlniri periodice între membrii echipelor. Studiul reflectă experiența pieței muncii din Statele Unite, iar autorii precizează că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua dacă aceleași efecte se regăsesc și în alte țări sau în alte modele de organizare a muncii.