(P) Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER): „România se confruntă cu una dintre cele mai grave situaţii din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte producţia locală de medicamente”

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER): “România se confruntă cu una dintre cele mai grave situaţii din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte producţia locală de medicamente, după ce 15 situri de fabricaţie de substanţe active au fost închise fără o analiza a efectelor. Pentru a putea reintroduce producţia de substanţe active medicamentoase în ţară Ministerul Sănătăţii ar trebui să ia legătura cu marii producători din India, ţara care furnizează 40% din necesarul mondial de substanţe chimice pentru industria farmaceutică”.

303 afișări
Imaginea articolului (P) Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER): „România se confruntă cu una dintre cele mai grave situaţii din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte producţia locală de medicamente”

(P) Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER): „România se confruntă cu una dintre cele mai grave situaţii din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte producţia locală de medicamente”

PRIMER – care reuneşte cele mai importante 19 situri de fabricaţie de medicamente din ţară – atrage atenţia asupra situaţiei critice din prezent în ceea ce priveşte producţia locală de medicamente ca urmare a închiderii fară remuşcări a 15 situri de fabricaţie de substanţe active utilizate în industria farmaceutică, ceea ce situează Romania într-o poziţie vulnerabilă privind disponibilitatea medicamentelor.

În trecut, Romania a fost unul dintre cei mai mari producători de substanţe active din Europa, cu peste 15 situri de producţie aflate în Bucureşti, Piteşti, Ploieşti, Rm. Vălcea, Oneşti, Codlea, Târnăveni, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Baia Mare, Iaşi. Până în anul 1995 ţara noastră producea nu doar substanţe chimice, materii prime şi materiale pentru industria farmaceutică, ci şi ingredientele active necesare producerii medicamentelor. Acestea erau exportate în peste 50 de ţări, fapt ce contribuia, totodată, semnificativ la economia României.

Aceste fabrici au fost închise total sau parţial sub pretextul condiţionărilor de mediu sau al standardelor de calitate, astfel încât, astăzi, într-o perioadă de criza a disponibilităţii medicamentelor, toate substanţele chimice utilizate în fabricile de medicamente din ţara trebuie importate, acest lucru contribuind la
sincopele de aprovizionare cu medicamente pe care le reclamă pacienţii romani.

Mai mult decât atât, România nu mai produce nici măcar cutii, folie de aluminiu şi recipiente de sticlă sau plastic utilizate în producţia de medicamente. Orice problemă semnalată la producătorii din China sau India de materii prime şi materiale de ambalat, cum ar fi scumpirile şi creşterea termenului de livrare al acestora, se repercută în disponibilitatea şi accesibilitatea tratamentelor necesare pacienţilor romani. Un exemplu concret este creşterea preţului la materia primă la paracetamol de 8 ori şi la carbamazepina de 22 ori.

Ministerul Sănătăţii şi Ministrul Economiei din România au anunţat, pentru prima oară,  planuri de sprijinire a producţiei locale de medicamente, o iniţiativă care vine după 10 ani de avertizări cu privire la neajunsurile sistemului de aprovizionare cu medicamente din ţară. Cu toate acestea, exista încă multe obstacole în calea realizării unor rezultate concrete. Daca România doreşte să relanseze producţia de materii prime din sectorul farmaceutic este necesar un schimb de experienţă cu marii producătorii de resort din India.

“Potrivit informaţiilor, India fabrica 40 % din necesarul mondial de substanţe chimice utilizate în industria farmaceutică, estimând până în 2026 o cifra de afaceri de peste 15 miliarde de Euro din producţia acestor substanţe chimice. Mai important, producătorii din India deţin knowhow în brevete, formule, reţete, standarde de fabricaţie şi de mediu a ingredientelor active medicinale, ceea ce este crucial, având în vedere reglementările extrem de stricte ale producţiei de medicamente.”,  a mai completat Dr. Dragoş Damian, Director Executiv PRIMER.

Sunt de menţionat două aspecte mai importante decât orice declaraţii politice: industria farmaceutică contribuie la 12% din deficitul de balanţă comercială din 2023, care a ajuns la un nivel record de 35 miliarde de Euro. De asemenea, 30% din deficit provine din industria chimică, acesta industrie ajungând să fie practic inexistentă în România, ceea ce face ca ţara noastră să fie profund vulnerabilă din această perspectivă.

Prin urmare, colaborarea cu marii producători din India ar putea reprezenta o soluţie viabilă pentru reactivarea acestui sector important al economiei romaneşti în vederea dezvoltării unei producţii locale de medicamente puternice şi sustenabile, care să asigure un acces facil şi constant la medicamente şi tratamente esenţiale pentru toate categoriile de pacienţi din România.

Din PRIMER fac parte cele mai importante 19 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, FITERMAN PHARMA, GEDEON-RICHTER, INFOMED FLUIDS, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, TERAPIA - o companie SUN PHARMA, TIS PHARMACEUTICAL, VIM SPECTRUM, ZENTIVA.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici