Patronul Dristor, prins și arestat în Turcia. Rețeaua de spălare de bani ar fi folosit studenți. Se cărau valize cu valută

O anchetă privind o presupusă organizație criminală condusă de Alihan Kuriş s-a extins în urma unor noi mărturii care detaliază o presupusă rețea de transfer de bani ce opera prin România, precum și a descoperirii unui sistem de comunicare închis utilizat de mii de membri, potrivit unor relatări de marți.

Conform unui articol din ziarul Sabah, anchetatorii au obținut o declarație de la G.K., care a afirmat că a fost anterior partener într-un lanț de restaurante de tip döner din România, prin intermediul unei cunoștințe, și a furnizat autorităților detalii despre presupusele operațiuni ale grupului în această țară.

Ancheta, coordonată de Parchetul din Ankara, vizează acuzații precum conducerea unei organizații criminale, fraudă în formă agravată, încălcarea legislației fiscale și spălarea de active provenite din activități infracționale.

G.K. l-a identificat pe Ahmet Uğur Pakcan – descris drept „mâna dreaptă” a lui Kuriş (aflat în prezent în detenție) – drept presupusul reprezentant al grupului în România și o figură-cheie care superviza activitățile acestuia în Balcani, potrivit dailysabah.com.

Ce rol avea patronul shaormeriei

Potrivit mărturiei, patronul shaormeriei Dristor din București, Pakcan, gestiona o rețea financiară importantă prin intermediul unor afaceri precum lanțul de restaurante Dristor Döner și casele de schimb valutar Dristor din București.

Martorul a mai susținut că Pakcan era singurul responsabil oficial pentru un cămin studențesc din capitala României, legat de grup, despre care anchetatorii bănuiesc că a jucat un rol în operațiunile financiare ale acestuia.

G.K. a afirmat că studenții cazați în cămin erau folosiți pentru a transfera sume mari de bani între Turcia și România.

Bani în valize

Conform declarației sale, studenții care călătoreau în Turcia în vacanță erau îndrumați către M.A., un avocat din Istanbul despre care se presupune că avea legături cu grupul. Sume mari în dolari americani, euro și lire sterline erau, se pare, introduse în bagajele acestora înainte de întoarcerea în România.

Studenții primeau instrucțiuni să nu deschidă valizele până la sosirea în România, a susținut martorul. Ulterior, banii erau preluați la București de membri ai organizației și introducși în rețeaua financiară a acesteia.

De asemenea, G.K. a susținut că membrii grupului și studenții din cămin se reuneau în fiecare zi de joi pentru întâlniri în cadrul cărora se rugau împotriva guvernului turc.

Întâlniri secrete

El a declarat că a aflat despre aceste întruniri în timpul unei vizite în România și că ulterior l-a întrebat despre ele pe partenerul său de afaceri, care a confirmat desfășurarea acestor întâlniri. Martorul a mai susținut că Pakcan și Kuriş au organizat întâlniri secrete într-un complex de vile din provincia Bolu, situată în nord-vestul Turciei.

El a descris complexul de vile „Binbir Evler”, aflat în zona satului Gövem din Bolu, drept un centru de coordonare al grupului și a afirmat că acolo erau depozitate fondurile obținute prin mijloace ilicite.

G.K. a mai susținut că Pakcan a participat la funeraliile lui Fetullah Gülen – liderul stabilit în SUA al Grupării Teroriste Güleniste (FETÖ) – la ordinul lui Kuriş, adăugând că evidența călătoriilor internaționale ale lui Pakcan ar putea confirma această deplasare.

Rețea secretă descoperită

Anchetatorii au descoperit, de asemenea, un sistem închis de comunicare și date numit „Glooper”, utilizat, se pare, de membrii din eșaloanele superioare ale grupului.

Analizele digitale au relevat că aplicația Glooper nu era disponibilă pe platforme standard precum Apple App Store sau Google Play Store și nu putea fi accesată de publicul larg, potrivit anchetei.

Sistemul ar fi fost dezvoltat special în India, la ordinul lui Kuriş, și pus la dispoziția a aproximativ 3.300 de persoane din structura de conducere a grupului.

Anchetatorii au constatat că Glooper servea nu doar ca platformă de mesagerie, ci și ca infrastructură digitală pentru gestionarea informațiilor legate de cămine, personal, activități administrative și chestiuni financiare.

Prin intermediul sistemului erau transmise, de asemenea, instrucțiuni din partea liderilor și alte informații sensibile.

Sistem de securitate în trei etape

Anchetatorii au precizat că accesul la Glooper era protejat printr-un mecanism de autentificare în trei etape, care implica o parolă, verificarea biometrică și o autorizare externă.

Prin urmare, simpla deținere a parolei sau a dispozitivului unui utilizator nu oferea acces la sistem, conform constatărilor. Utilizatorii trebuiau, de asemenea, să treacă de verificarea biometrică și să primească o autorizare externă suplimentară.

Autoritățile consideră că aceste măsuri aveau scopul de a limita accesul doar la utilizatorii aprobați în prealabil și de a menține o rețea de comunicare strict controlată.

De asemenea, anchetatorii au descoperit că, pentru comunicarea cu instructorii religioși, se utiliza un sistem intern separat bazat pe e-mailuri criptate, în timp ce Glooper era rezervat în principal comunicării la nivel de conducere, operațiunilor administrative și procesării datelor. Descoperirea a dus la comparații cu ByLock, aplicația de mesagerie criptată utilizată de membrii FETÖ.

Autoritățile nu au stabilit că Glooper și ByLock utilizează aceeași infrastructură tehnică. Cu toate acestea, anchetatorii au semnalat similitudini în ceea ce privește rețelele lor închise de utilizatori și funcțiile de comunicare criptată.