Video REPORTAJ: Predarea limbii, istoriei şi a tradiţiei romani în şcoală, cea mai eficientă lecţie de toleranţă - FOTO, VIDEO

Copiii unei şcoli din Boldeşti-Scăieni fac cursuri de limbă romani, care sunt completate de cursuri în care cei mici sunt introduşi în istoria, cultura şi tradiţia romilor, iar acest experiment pare a fi cea mai eficientă lecţie de toleranţă, de acceptare a diversităţii şi de integrare în comunitate.

917 afișări

Aproape un sfert din cei 700 de elevi ai Şcolii cu clasele I-VIII "Mihai Viteazu" din Boldeşti-Scăieni, judeţul Prahova, sunt de etnie romă.

De doi ani, eforturile instituţiei de învăţământ de a-i menţine cât mai mult în sistemul de învăţământ au fost completate printr-un proiect derulat de organizaţia Centrul Romilor Amare Rromentza, care a introdus în şcoală, pe lângă orele de limba romani, cursuri săptămânale pentru copiii romi şi români, de istorie şi tradiţie romă, precum şi întâlniri lunare cu părinţii elevilor romi, pentru ca aceştia să înţeleagă importanţa educaţiei.

Ceea ce a început ca un simplu experiment s-a dovedit a fi poate una dintre cele mai eficiente lecţii de integrare şi acceptare a minorităţii în comunitate, chiar dacă progesele se fac în paşi mici.

"Programul a început în anul şcolar trecut, a avut o întrerupere de două luni, dar anul acesta a avut chiar continuitate şi s-au văzut rezultate: copiii sunt mai comunicativi, mai deschişi, vin cu plăcere la şcoală. Chiar sunt altfel. Parcă am schimbat şi mentalitatea în comunitate, văd altfel lucrurile, ne percep altfel: că suntem de partea lor şi că dorim să facem pentru ei tot ce se poate ca să fie bine şi să se integreze în comunitate", a explicat directorul Şcolii "Mihai Viteazu", Ioana Petcu.

În opinia acesteia, cele mai mari schimbări pe care le-a adus proiectul sunt în atitudinea faţă de şcoală şi în modul în care copiii interacţionează între ei.

"Vorbesc mai frumos, sunt mai deschişi, mai comunicativi faţă de cum erau înainte, nu mai vorbesc vulgar, sunt mai ataşaţi unii de alţii şi se simt ca într-o colectivitate. Vin cu plăcere şi abia aşteaptă să ne întâlnim şi să mai facem câte ceva deosebit", spune directorul.

Programul a fost astfel gândit încât şi adulţii din comunitate să fie implicaţi pentru a fi ajutaţi să înţeleagă diversitatea, dar şi importanţa educaţiei în dezvoltarea tuturor copiilor.

Unul dintre rezultatele importante obţinute este faptul că părinţii vin mai des la şcoală, cu ei lucrându-se în întâlniri separate de şedinţele cu părinţii.

Directorul instituţiei de învăţământ recunoaşte că rata de abandon şcolar este încă mare, mai ales în comunitatea romă, iar eforturile celor implicaţi în proiect se îndreaptă atât spre a-i include pe copii în sistemul de învăţământ, dar şi spre a-i păstra cât mai mult, mai ales că în familiile de romi cei mici abandonează de obicei şcoala după finalizarea ciclului primar.

"La început, părinţii copiilor de etnie romă erau mai reticenţi, chiar nu vroiau să declare că sunt romi, dar acum, după ce au văzut că toată lumea doreşte să îi ajute să se integreze, nu mai sunt aşa reticenţi. Mai ales când se înscriu la clasa pregătitoare, există o fişă tip, unde trebuie să îşi declare etnia. Niciodată nu spuneau că sunt romi, dar acum chir sunt cu toţii deschişi. Înainte parcă le era ruşine, acum parcă le-a crescut stima de sine", remarcă Ioana Petcu.

Orele de istorie şi tradiţie romă sunt ţinute de către mediatorul şcolar Rebeca Bălan, care a explicat că, pe lângă cursurile de limbă romani care se fac în şcoală, fiind prevăzute şi în planul cadru de învăţământ, mai ţine, în cadrul programului "Şcoală după şcoală", şi un curs de dezvoltare personală, care îi introduce pe copii în cultura şi tradiţiile rome.

"Ceea ce nu putem face la ora de limbă romani, prezentăm în cadrul acestor cursuri. Copiii fac cunoştinţă cu istoria, cu momentul plecării din India, cu tradiţiile, cu neamurile, cu dialectele care se vorbesc, cu tot ceea ce ţine de istorie şi tradiţie. Când au început cursurile, au fost câţiva copii români care au refuzat să participe pentru că au spus că nu îi priveşte, însă, fiind obligaţi să stea în aceeaşi sală cu ceilalţi, pe parcurs au ajuns să vină ei să ceară asta. Atunci când începem discuţiile libere şi vorbim despre prejudecăţi, despre tot felul de conflicte care apar, ei ajung să discute unii cu alţii şi, astfel, sper că reuşesc să se înţeleagă mai bine între ei", a spus Rebeca Bălan.

Ea consideră că schimbările au început să fie deja vizibile la copiii mai mari.

"La cei mici încă mai este de lucrat, pentru că la ei sunt mai pregnante ideile venite de acasă. Însă sperăm ca prin acest program să reuşim să le arătăm şi celorlalţi că discriminarea nu este o metodă bună. Sincer vorbind, mai sunt lucruri şi paşi de făcut", recunoaşte mediatorul şcolar.

În acelaşi timp, nici lucrul cu părinţii nu a fost facil, însă ei sunt invitaţi la şcoală pentru a dezbate diferite teme prin care să fie determinaţi să fie mai deschişi cu copiii, să se intereseze mai mult de situaţia lor şcolară, de absenţe şi de note.

"Ceea ce pentru alţi părinţi pare normal, în cazul părinţilor romi este nevoie de o şcoală care să îi înveţe aceşti paşi pe care urmează să facă. Abordăm teme şi subiecte şi de dezvoltare personală şi pentru ei, pentru că şi ei se pretează la jocuri, la tot felul de activitţi şi devin şi ei copii pentru că sunt la şcoală şi sunt elevi", a mai spus Rebeca Bălan.

Principalul mesaj care este transmis părinţilor şi copiilor la aceste cursuri este că oamenii sunte egali şi trebuie să se trateze unii pe alţii aşa cum sunt, fără diferenţe, iar repetarea lui în diferite moduri a dat rezultate mai ales în rândul copiilor.

"Am învăţat să scriem, să citim, să recităm poezii. (...) Am învăţat că nu trebuie să facem discriminare între romi şi români", a spus Andreea, care a recunoascut că înainte făcea acest lucru.

"Acum îi respect pentru că şi ei mă respectă", a concluzionat fata.

Dincolo de faptul că a învăţat că nu trebuie să îi privească altfel pe copiii romi, Isabela s-a declarat încântată că a învăţat multe lucruri despre romi, pe care înainte nu le ştia, mărturisind că cel mai mult a fascinat-o faptul că a aflat că romii vin din India.

"M-a surprins acest lucru", a spus Isabela.

La rândul lui, Mihai spune că aceste cursuri de limbă, istorie şi tradiţie romani l-au făcut să se schimbe în comportament: "Sunt mai cuminte, nu mă mai bat cu ei. Înainte mă băteam, dar acum suntem prieteni şi ne înţelegem cu ei. Ne jucăm împreună".

Elevii şcolii din Boldeşti-Scăieni, romi şi români, au sărbătorit împreună Ziua Internaţională a Romilor, intonând imnul romilor, "Gelem, gelem", recitând poezii în limba romani şi participând împreună la un marş al toleranţei în timpul căruia au împărţit trecătorilor flori de hârtie de codiţele cărora au ataşat mesaje prin care au transmis urări atât în română, cât şi în romani.

Ziua Internaţională a Romilor este sărbătorită în fiecare an în 8 aprilie, după ce, în 1971, la Londra a avut loc primul congres internaţional al romilor şi s-a stabilit imnul internaţional al acestei comunităţi, "Gelem, gelem" (Mergem, mergem), melodie care a apărut în filmul iugoslav "Am întâlnit şi romi fericiţi", din 1965. Tot la congresul de la Londra s-a adoptat şi steagul romilor, cu o parte albastră, simbolizând cerul şi libertatea, partea de jos, verde, simbolizând câmpia şi viaţa, iar la mijloc, roata roşie simbolizând succesiunea vieţilor din cultura indiană şi drumul parcurs de romi.

Iniţiativa din Boldeşti face parte dintr-un program început şi finanţat de OMV Petrom în anul 2012, prin care sunt sprijinite activităţi educaţionale pentru reducerea abandonului şcolar, educaţie parentală şi mentorat pentru tineri şi finalizarea educaţiei de bază pentru categorii sociale dezavantajate. Prin acelaşi proiect, la Boldeşti va fi finalizată curând şi construcţia unui centru educaţional care va asigura continuarea activităţilor educaţionale, dar va găzdui şi cursuri de calificare profesională pentru adulţi pentru a-i ajuta să intre pe piaţa muncii.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici