Studiu  România pierde anual peste 10.000 de oameni din cauza cancerului pulmonar. Nu există un plan naţional de prevenţie

Ziua Mondială de luptă împotriva Cancerului Pulmonar, marcată luni, găseşte România din nou fără un plan naţional de prevenţie, deşi cancerul pulmonar reprezintă prima cauză de mortalitate între toate cancerele, iar statisticile arată că, anual, 10.770 de români mor. Potrivit cifrelor înregistrate de Medisprof, cel mai mare spital privat de oncologie din vestul ţării, victime sigure în faţa acestei afecţiuni sunt pacienţii cu vârste între 60 şi 70 de ani.

Bărbaţii, cei mai afectaţi de cancer

Conform celor mai recente date publicate de Globocan, în România sunt diagnosticate anual aproape 100.000 de cazuri noi de cancer, iar pe primul loc se situează cancerul colorectal cu aproape 13.000 de cazuri nou diagnosticate, urmat de cancerul de plămân cu peste 12.000 de cazuri noi şi cancerul mamar cu 12.000.

De altfel, cancerul mamar reprezintă cel mai des întâlnit tip de cancer la femei, în timp ce la bărbaţi predomină diagnosticul de cancerul pulmonar.

Mai mult, potrivit cifrelor înregistrate de Medisprof, dintre pacienţii diagnosticaţi cu cancer bronhopulmonar care au urmat tratament chimioterapeutic şi radioterapeutic în 2021, 70% au fost bărbaţi. Dintre aceştia, cea mai mare rată deces la doi ani de la descoperirea bolii - 70% - a fost înregistrată în rândul persoanelor cu vârstă cuprinsă între 60 şi 70 de ani, deşi cancerul pulmonar poate fi complet prevenit.

„Incidenţa cancerului creşte cu vârsta. Practic cu cât înaintăm în vârstă, avem risc mai mare de a dezvolta o formă de cancer. Când vorbim despre cancer pulmonar, în primul rând vorbim despre expunerea directă la fumul de ţigară, iar studiile au arătat o relaţie clară între această afecţiune şi fumatul intensiv, adică a aproximativ 20 de ţigarete pe zi, timp de 25 de ani. Se adaugă pe lista factorilor de risc şi expunerea pasivă prelungită la fumul de ţigară, expunerea la radon, la particule diesel sau la azbest. Fiecare dintre aceşti factori cancerigeni are nevoie de un timp prelungit de expunere, se pot chiar adăuga mai mulţi pe parcursul vieţii unei persoane şi, astfel, ajunge să crească riscul de apariţie a cancerului pulmonar la pacienţii din categoria de vârstă de peste 60 ani”, explică dr. Ciprian Petru Sturz, medic specialist pneumologie.

Medicul atrage atenţia asupra faptului că expunerea prelungită la diverse noxe cu potenţial cancerigen provoacă de obicei boli cronice respiratorii, a căror simptomatologie o poate masca pe cea a unui cancer pulmonar, ceea ce îi face dificilă depistarea precoce.

„Lipsa de programe de screening pentru pacienţii cu risc de cancer pulmonar, respectiv o urmărire deficitară a stării de sănătate, coroborată cu o complianţă în general scăzută a acestei categorii de vârstă, pot fi incriminate în depistarea tardivă a cancerului pulmonar. Depistat în stadiu avansat, cancerul pulmonar determină o mortalitate crescută a pacienţilor de peste 60 de ani, cu atât mai mult cu cât pacienţii din această categorie de vârstă prezintă şi comorbidităţi”, explică medicul specialist.

Nu avem o strategie naţională de prevenţie

Cu toate acestea, România nu dispune de o strategie naţională de promovare a prevenţiei bolilor cronice netransmisibile, iar un program pilot pentru screening de cancer bronhopulmonar este prevăzut abia în 2025, deşi autorităţile estimează că, în prezent, aproximativ 75% sunt diagnosticate în stadii tardive. Până la implementarea unui program de screening, singurul mod de a ne proteja părinţii sau bunicii rămâne urmărirea stării lor de sănătate, mai ales în cazul celor cu factori de risc cancerigeni.

Dr. Ciprian Petru Sturz consideră, astfel, că monitorizările clinice, biologice şi imagistice periodice sunt piatra de temelie şi cheia succesului în depistarea precoce a cancerului pulmonar. Totodată, tusea care durează mai mult de câteva săptămâni, care poate fi asociată cu astenie, inapetenţă, scădere în greutate - trebuie să fie investigată clinic şi imagistic de către un medic specialist. Dacă apare hemoptizia (expectoraţia cu sânge - n.r.), evaluarea imagistică şi endoscopia bronşică/bronhoscopia devin imperios necesare.