#roMânia Stigmatizarea României de peste hotare. „Nu am venit aici să vă JEFUIESC ţara”/ Lecţia de umanitate a unui ROMÂN în timpul atentatelor

Drumul românilor spre o ţară mai bună nu a fost simplu. De multe ori, campaniile media sau cele ale autorităţilor au făcut ca noi să fim trataţi ca un popor de mâna a doua. Stigmatizaţi şi găsiţi vinovaţi de serviciu de prea multe ori, românii au încercat să îşi găsească propriul loc printre străini. Iar uneori, acolo unde nimeni nu se aştepta, câte un conaţional a dat o lecţie de umanitate în faţa căreia o lume a tăcut. Despre toate acestea aflaţi în următorul material marca Gândul al campaniei #roMânia.

2002 afișări
Imaginea articolului #roMânia Stigmatizarea României de peste hotare. „Nu am venit aici să vă JEFUIESC ţara”/ Lecţia de umanitate a unui ROMÂN în timpul atentatelor

#roMânia Stigmatizarea României de peste hotare. „Nu am venit aici să vă JEFUIESC ţara”/ Lecţia de umanitate a unui ROMÂN în timpul atentatelor

„Am venit să muncesc şi apoi să mă duc acasă”

Românii care au plecat la muncă peste hotare au avut de înfruntat stereotipuri şi chiar ostilitatea făţişă a localnicilor. Nimic însă nu a descurajat emigraţia spre ţări mai dezvoltate. Potrivit unui studiu Eurostat din mai 2018, peste 19% din românii în categoria persoanelor apte de muncă – adică între 20 şi 64 de ani - locuiau în anul 2017 în alte ţări din Uniunea Europeană. Comparativ cu anul 2007, proporţia cetăţenilor români ce locuiesc în alte state UE a crescut cu 12,3 procente.

Imediat după aderarea la Uniunea Europeană, mai multe state membre au impus restricţii pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, tocmai de teama impactului unui eventual aflux de cetăţeni. Restricţiile au fost ridicate abia şapte ani mai târziu.

La 1 ianuarie 2014, Marea Britanie, Austria, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Spania şi Olanda au eliminat restricţiile pentru muncitorii din România şi Bulgaria.

Înainte de această dată, o parte din presa britanică, formaţiunea eurosceptică UKIP şi aripa dreapta a conservatorilor britanici au purtat o campanie intensă împotriva românilor şi bulgarilor, spunând că ”va fi un val de infracţiuni”. Sub presiunea lor şi a multor activişti, premierul britanic de atunci, David Cameron, a anunţat mai multe măsuri menite să descurajeze imigranţii din Europa care vor să vină în Marea Britanie doar ca să beneficieze de ajutoare sociale.

Victor Spirescu, primul român care a ajuns pe 1 ianuarie 2014 în Marea Britanie a fost întâmpinat pe aeroportul din Luton de doi politicieni britanici şi numeroşi jurnalişti, în condiţiile în care era aşteptată o invazie.

„Nu am venit aici să vă jefuiesc ţara. Am venit să muncesc şi apoi să mă întorc acasă, nu vreau să rămân aici. Îmi iubesc ţara”, declara, la sosirea pe aeroportul Luton din Londra, Victor Spirescu. Originar din Târgu Mureş, tânărul, care a muncit, printre altele, într-o spălătorie şi în construcţii şi reuşise să îşi deschidă propria afacere în Marea Britanie, a decedat în ianuarie 2018 în urma unui accident.

Nu a existat nicio invazie imediată a românilor în Marea Britanie, însă numărul conaţionalilor a crescut constant şi semnificativ în Regat, în cei patru ani care s-au scurs de atunci. Aşa se face că românii au devenit a doua cea mai numeroasă minoritate din Regatul Unit. Biroul Naţional de Statistică din Marea Britanie anunţa în luna mai 2018 că numărul de români care trăiesc în această ţară a crescut cu 25% în 2017, faţă de anul precedent, ajungând la 411.000 de persoane. Problema imigraţiei a fost intens utilizată de susţinătorii ieşirii Marii Britanii din UE în timpul campaniei pentru referendumul privind Brexit din anul 2016.

Niciun oficial nu poate spune exact câţi români sunt azi în străinătate. Ar fi în jur de 4 milioane, dacă luăm în calcul doar contractele de muncă încheiate legal. Neoficial, numărul este dublu. Ministrul Românilor de Pretutindeni spune că în afara graniţelor ţării este o a doua Românie, cu 10 milioane de oameni (aici incluzând şi regiunile istorice).

Citeşte articolul complet în Gândul

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici