Românii şi fake news-ul. Studiu E-ARC: 54,7% dintre români apreciază că în ultimele luni au fost expuşi la ştiri false sau dezinformări | 27,3% cred că Rusia este principala sursă a acţiunilor de propagandă

Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC) a realizat un studiu de caz asupra rezilienţei românilor la dezinformare cu privire la pandemia de COVID-19 şi, într-o mică măsură, la războiul din Ucraina. În urma studiului de caz, a reieşit că peste 65% că pandemia de Covid-19 a fost provocată de elitele globale pentru a impune controlul asupra populaţiei lumii. De asemenea, 54,7% dintre respondenţi apreciază că în ultimele luni au fost expuşi la ştiri false sau dezinformări şi 27,3% dintre români cred că Rusia este principala sursă a acţiunilor de propagandă.

980 afișări
Imaginea articolului Românii şi fake news-ul. Studiu E-ARC: 54,7% dintre români apreciază că în ultimele luni au fost expuşi la ştiri false sau dezinformări | 27,3% cred că Rusia este principala sursă a acţiunilor de propagandă

Românii şi fake news-ul. Studiu E-ARC: 54,7% dintre români apreciază că în ultimele luni au fost expuşi la ştiri false sau dezinformări | 27,3% cred că Rusia este principala sursă a acţiunilor de propagandă

„Prezenţa on-line şi off-line a informaţiilor false sau înşelătoare, decalajul între volumul acestora şi capacităţile gestionarilor reţelelor sociale de a-l modera, dificultatea iniţială a autorităţilor de a pune imediat în mişcare mecanisme eficiente de informare corectă pentru publicul larg au avut drept consecinţă apariţia unui alt factor de stres la adresa societăţii: îngreunarea accesului la informaţie relevantă. Dezechilibrul creat astfel a condus uneori la variaţii de încredere a cetăţenilor în soluţiile propuse de comunitatea internaţională şi autorităţile române pentru limitarea contagiunii (purtarea măştii în public, limitarea dreptului de circulaţie, campania de vaccinare). (…)Efectul manipulării îl reprezintă subminarea încrederii populaţiei în orientarea strategică euroatlantică a României”, se arată în Barometrul rezilienţei societale la dezinformare, realizat de E-ARC.

Astfel, potrivit sondajului - realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project - peste 65% dintre români cred că pandemia de Covid-19 a fost provocată de elitele globale pentru a impune controlul asupra populaţiei lumii. În plus, aproape 30% din populaţia ţării crede că există un plan la nivel global pentru implantarea de cipuri prin vaccinare.

„În ceea ce priveşte expunerea personală la ştiri false, opinia românilor s-a menţinut în parametri similari în 2021 şi 2022: 54,7% dintre respondenţi apreciază că în ultimele luni au fost expuşi la ştiri false sau dezinformări în foarte mare şi mare măsură (faţă de 55,6% în septembrie 2021, 50,1% în iunie 2021 şi 55% în martie 2021), iar 41,8% că au fost expuşi în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc (faţă de 40,8% în septembrie 2021, 45,6% în iunie 2021 şi 42,6% în martie 2021). 3,6% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare (faţă de 3,6% în septembrie 2021, 4,3% în iunie 2021 şi 2,5% în martie 2021)”, se mai arată în Barometru.

Cât despre statele „care susţin acţiuni de propagandă, 27,3% dintre români cred că Rusia este principala sursă a acţiunilor de propagandă, dezinformărilor şi ştirilor false în România, faţă de 18,1% în septembrie 2021, 25,2% în iunie 2021, 24% în martie 2021. În acelaşi timp, Uniunea Europeană este văzută drept principala sursă a acţiunilor de propagandă, dezinformărilor şi ştirilor false în România de către 17% dintre respondenţi ― faţă de 18,5% în septembrie 2021, 13,8% în iunie 2021, 18,5% în martie 2021. În opinia publică, cel de-al treilea actor care depune eforturi pentru manipularea spaţiului informaţional este China, cu 17,7%, faţă de 14,3% în septembrie 2021, 12,2% în iunie 2021, 14,9% în martie 2021”.

Astfel, UE, organizaţie care a reprezentat un punct de inflexiune în dezvoltarea ţării noastre după aderare, ocupă locul imediat următor după Rusia la neîncrederea discursivă, fiind plasată similar Chinei, un stat comunist, acuzat în numeroase rânduri de încălcarea drepturilor omului.

„Publicul român nominalizează, mai apoi, Ungaria, cu 5,4% (faţă de 6,9% în septembrie 2021, 8% în iunie 2021, 9,2% în martie 2021), SUA, cu 4,9% (faţă de 7,3% în septembrie 2021, 7,9% în iunie 2021, 9,2% în martie 2021), şi Germania cu 3,8% (faţă de 2,2% în septembrie 2021, 3,5% în iunie 2021, 3,3% în martie 2021). 1% dintre cei chestionaţi consideră că altă ţară susţine astfel de acţiuni în România (faţă de 2,7% în septembrie 2021, 2,1% în iunie 2021, 1,6% în martie 2021), iar 23% nu ştiu sau nu răspund (faţă de 30% în septembrie 2021, 27,3% în iunie 2021, 19,4% în martie 2021.”

Ce cred Românii despre războiul din Ucraina?

Deşi studiul admite că este prea curând pentru a efectua o radiografie a dezinformării cu privire la evenimentele din Ucraina, este observat faptul că narativele conspirative şi puternic orientate către contestarea valorilor occidentale circulate în perioada crizei sanitare au fost adaptate şi sunt utilizate şi în contextul crizei de securitate de la graniţe.

Astfel, apar teme şi tehnici special adaptate subiectului, dar care se construiesc după aceleaşi tipare, devenite deja clasice, ale dezinformării. Unele dintre aceste metode sunt:

-  Tonul glumeţ/bagatelizarea: „răzbel”, „Moş Teacă”, „suntem protejaţi de NAŢ-O”, „trimite imediat America nişte vaccinuri nucleare”, „Volodymyr Zelenskiv – actoraş”;

- Premisa simetriei în situaţii asimetrice: „ambele părţi dezinformează”, „ambele părţi greşesc” (o parte fiind, pe rând, SUA/NATO/Occidentul/Ucraina), „ambele părţi sunt inflexibile în negociere”

- Digresiunea: „da, e război, dar cum facem cu facturile?”, „invazia poate nu este în regulă, dar ce, ucrainenii sunt inocenţi?”, „există limitări ale libertăţii presei în Rusia, dar şi Facebook închide conturi”, „nu sunt bani pentru pensii, salarii, şcoli, grădiniţe, dar se găsesc pentru conflict”.

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviul prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,9 %, la un grad de încredere de 95%.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici