Tănăsescu: Şi acum sunt medici care merg în centrele de permanenţă cu portbagajul plin cu lemne

"Nu suntem împotriva organizării centrelor de permanenţă, deşi nimeni nu ne-a cerut părerea atunci când a fost redactat proiectul privind organizarea acestora. Cerem totuşi din partea autorităţilor locale să pună la dispoziţie un sediu păzit pentru organizarea centrului, realizarea unui grup sanitar în incintă şi partea direcţiei de sănătate publică o minimă dotare. Dacă primăriile au paznic, deşi în ele nu lucrează nimeni, un medic singur, care de regulă este o femeie, trebuie să beneficieze de un serviciu de pază care să-i asigure securitatea", a spus medicul Tănăsescu.

Preşedintele ANMF a reclamat că termenul de obligativitate, prevăzut în proiectul MS, este imoral şi ilegal, prevăzând sancţiuni doar pentru medici.

"Termenul de obligativitate este imoral şi ilegal, mai ales că el face referire numai la medic. Medicul poate merge în centrul de permanenţă şi sigur o va face pentru că primeşte un ban în plus, dar obligaţiile direcţiilor de sănătate publică şi ale comunităţii locale sunt numai pe hârtie. Proiectul prevede sancţiuni tot pentru medici. Nu este nicăieri o sancţiune pe care o poate primi DSP-ul sau autoritatea locală dacă nu plăteşte la timp venitul medicului sau pentru alte incoveniente", a precizat Tănăsescu.

Aceasta a susţinut că şi în prezent sunt medici care merg în centrele de permanenţă "cu portbagajul plin cu lemne şi care se tem pentru viaţa lor".

"Potrivit contractului cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate medicul are obligaţia să presteze 35 de ore dintre care 25 în cabinet şi 10 pe teren. Tot ceea ce face în afara contractului cu Casa nu poate fi obligatoriu. Obligatorii ar trebui să fie însă ca autorităţile care susţin deschiderea unui centru de permanenţă să asigure medicului minimele condiţii de lucru, să-i pună la dispoziţie un spaţiu pentru că nu este corect ca doctorul să-şi folosească propriul cabinet şi de asemenea să-i asigure o minimă dotare", a conchis Tănăsescu.

Ministerul Sănătăţii a supus dezbaterii publice proiectul de Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă.

Prin modificarile propuse în proiectul de act normativ se urmăreşte participarea obligatorie a medicilor de familie la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, în afara programului de lucru al cabinetelor medicale individuale.

Dacă proiectul de act normativ va fi aprobat, medicii de familie vor fi obligaţi să acorde consultaţii în centrele de permanenţă, zilnic, între orele 15.00 şi 8.00 în intervalul luni-vineri şi nonstop în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, precum şi în zilele declarate libere de către Guvern.

Pentru serviciile acordate în cadrul centrelor de permanenţă, medicii de familie vor fi retribuiţi suplimentar, la nivelul unui salariu al medicului specialist în regim de gardă.

Proiectul de act normativ prevede şi sancţiuni pentru situaţiile în care medicii de familie nu încheie contract distinct cu casele de asigurări de sănătate pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă.

Astfel, în cazul în care medicii de familie nu respectă aceste obligaţii, casele de asigurări de sănătate cu care sunt în relaţie contractuală vor diminua lunar, cu 10 la sută, valoarea minim garantată a punctului per capita, respectiv venitul lunar al medicilor nou-veniţi într-o localitate.

Asistenţii medicali necesari pentru activitatea centrelor de permanenţă pot fi asiguraţi de medicii de familie asociaţi.

Asistenţii medicali vor fi plătiţi pentru orele suplimentare prestate în centrul de permanenţă de către medicul de familie.

În situaţia în care un medic de familie nu poate lucra, după programul de la cabinet, în centrul de permanenţă, acesta este obligat să găsească un înlocuitor şi să anunţe în scris schimbarea la direcţia de sănătate publică.

Centrul de permanenţă este deservit, după caz, de ambulanţele celei mai apropiate substaţii a serviciului judeţean de ambulanţă sau a Serviciului de Ambulanţă Bucureşti - Ilfov, respectiv de serviciile de ambulanţă organizate de ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie.

În cazul în care în centrul de permanenţă funcţionează şi sistem de cameră de gardă, medicul ar putea avea la dispoziţie, în limita posibilităţilor, o ambulanţă, cu sau fără şofer, pentru a putea merge la cazurile de urgenţă.

Activitatea în afară centrului de permanenţă este coordonată de dispeceratul medical al serviciului public de ambulanţă sau, după caz, de dispeceratul integrat de urgenţă.

În situaţia în care nu există spaţiu disponibil pentru organizarea unui centru de permanenţă independent, rezolvarea situaţiilor de urgenţă în afară programului de activitate poate fi asigurată, prin rotaţie, de către medicii de familie asociaţi în acest scop, la sediul fiecărui cabinet medical.

Medicii de familie trebuie să afişeze la cabinetele proprii toate informaţiile legate de centrul de permanenţă în care lucrează.