Unde se respiră cel mai greu în București? Poluarea atinge cote periculoase în marile intersecții

Bucureștiul continuă să fie unul dintre cele mai poluate orașe europene, iar intersecțiile cele mai aglomerate sunt și cele mai toxice pentru sănătatea publică. Potrivit raportului Ecopolis, bazat pe datele colectate de rețeaua independentă Aerlive, zonele de trafic intens din Capitală înregistrează depășiri frecvente ale limitelor legale pentru dioxidul de azot – care provine în principal din gazele de eșapament – și pentru particulele în suspensie.

„Aerul pe care îl respirăm la marile intersecții din Capitală depășește constant limitele admise de poluare”, se arată în analiza Ecopolis, citată de Green Report.

Cele mai poluate intersecții din București

Măsurătorile recente arată că mai multe intersecții din Capitală depășesc frecvent limitele pentru poluanți atmosferici, în special cei proveniți din trafic. Printre acestea se numără Calea Victoriei – Cercul Militar, unde valorile medii de dioxid de azot (NO₂) au ajuns la 53,5 micrograme pe metru cub (µg/m³), depășind astfel pragul anual de 40 µg/m³, recomandat conform normelor europene, precum și Calea 13 Septembrie – Petre Ispirescu, în sectorul 5, unde concentrațiile de NO₂ au atins aproximativ 62 µg/m³.

Altă zonă critică este intersecția dintre Șoseaua Mihai Bravu și Bulevardul Basarabia, unde s-au înregistrat 71 de zile pe an cu depășiri ale limitelor legale de poluare.

Cum se realizează monitorizarea calității aerului după incendiul de la Dragonul Roșu? Cele mai afectate cartiere

Lucrări pentru siguranța traficului în intersecțiile aglomerate din București. Unde se desfășoară reparațiile

La Mihai Bravu – Dristor, măsurătorile indică depășiri constante ale valorilor pentru particulele fine, în timp ce zona Giulești -Sârbi este grav afectată de traficul greu și lipsa vegetației absorbante, agravând nivelul de poluare.

Pe lângă aceste intersecții deschise, raportul atrage atenția și asupra spațiilor semi-închise precum Gara de Nord și unele stații de metrou – Pipera, Piața Victoriei, Eroii Revoluției sau Tudor Arghezi – unde poluarea este amplificată de ventilația deficitară și de emisiile locomotivelor diesel.

Microscopice, dar letale

Particulele fine, în suspensie, provin în mare parte din trafic – fie direct din gazele de eșapament, în special în cazul motoarelor diesel, fie indirect, prin uzura frânelor, a anvelopelor și prin ridicarea prafului de pe carosabil. De dimensiuni extrem de mici, acestea pătrund adânc în căile respiratorii, iar cele mai fine pot ajunge chiar în sânge.

Expunerea frecventă la concentrații ridicate de particule fine este asociată cu un risc crescut de boli respiratorii, afecțiuni cardiovasculare și, în timp, cu reducerea speranței de viață.

Potrivit specialiștilor, copiii, vârstnicii și persoanele cu boli respiratorii preexistente sunt cei mai vulnerabili în fața acestor efecte: „Depășirile constante ale nivelurilor de poluare au efecte directe asupra sănătății populației. Copiii, vârstnicii și persoanele cu boli respiratorii sunt cei mai vulnerabili”.

Cum poate fi redusă poluarea în oraș

„Capitala riscă să rămână captivă într-un cerc vicios al traficului sufocant și al aerului irespirabil, dacă nu se iau măsuri rapide”, spun organizațiile de mediu și experții în politici publice, care au și propus măsuri urgențe.

Printre soluțiile avansate se numără extinderea rețelei de transport public modern și nepoluant, crearea de zone cu emisii reduse, amenajarea unor piste sigure pentru bicicliști, restricționarea accesului vehiculelor poluante în zonele centrale și o monitorizare constantă și transparentă a calității aerului în marile intersecții.