Arheologii descoperă cele mai vechi unelte din lemn atestate vreodată. Ce vârsta au și de unde provin acestea?

Arheologii au recuperat cele mai vechi unelte din lemn cunoscute, descoperite într-un sit preistoric din Grecia, scrie AP.

Artefactele au o vechime de aproximativ 430.000 de ani și s-au păstrat în condiții neobișnuit de favorabile.

Cercetătorii spun că descoperirea schimbă modul în care este înțeleasă utilizarea materialelor organice de către oamenii timpurii.

Unelte rare din lemn, conservate de natură

Uneltele au fost găsite pe malul unui lac antic, în bazinul Megalopolis din sudul Greciei.

Unul dintre artefacte este un băț lung din lemn, de aproximativ 80 de centimetri, probabil folosit pentru săpat în sedimente umede.

Cel de-al doilea obiect este o piesă mai mică, manevrabilă, realizată din lemn de salcie sau plop, posibil folosită pentru modelarea uneltelor din piatră.

Uneltele din lemn se păstrează rar, deoarece materialul organic se degradează rapid în timp.

Doar medii excepționale, precum siturile inundate sau umede, permit supraviețuirea unor astfel de obiecte.

Sedimentele și umiditatea constantă au protejat aceste unelte timp de sute de mii de ani.

Ce relevă descoperirea despre oamenii timpurii

Rezultatele au fost publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Deși nu au fost găsite rămășițe umane, situl conține unelte din piatră și oase de animale cu urme de tăiere.

Acest lucru sugerează o utilizare avansată a uneltelor de către oamenii care trăiau în regiune.

Cercetătorii spun că uneltele ar fi putut fi folosite de neanderthalieni sau de strămoși umani mai vechi.

Potrivit arheologului Annemieke Milks, de la Universitatea din Reading, aceste obiecte oferă o legătură directă cu începuturile istoriei umane.

Completarea golurilor din tehnologia timpurie

Experții notează că uneltele din lemn au avut probabil un rol mult mai important decât indică dovezile păstrate.

Descoperiri similare, vechi de sute de mii de ani, includ sulițe antice din Germania și bețe de săpat din China.

Arheologul Jarod Hutson spune că aceste artefacte sunt greu de interpretat, dar extrem de valoroase.

Descoperirea scoate în evidență ceea ce cercetătoarea Katerina Harvati, de la Universitatea din Tübingen, numește „un aspect puțin cunoscut al tehnologiei umane timpurii”.

Oamenii de știință cred că situl din Megalopolis ar putea dezvălui în viitor și alte vestigii preistorice, similare celor descoperite deja în zonă.