Cei mai mari ”consumatori” de deşeuri de pe planetă. Balenele ingerează milioane de particule microplastice pe zi

  • Potrivit unui studiu, balenele care se hrănesc prin filtrare consumă zilnic milioane de particule de poluare cu microplastic, ceea ce le transformă în cei mai mari consumatori de deşeuri de plastic de pe planetă.
  • Balenele albastre consumă până la 1 miliard de particule pe parcursul unui sezon de hrănire, cu efecte încă necunoscute asupra sănătăţii.
609 afișări
Imaginea articolului Cei mai mari ”consumatori” de deşeuri de pe planetă. Balenele ingerează milioane de particule microplastice pe zi

Cei mai mari ”consumatori” de deşeuri de pe planetă. Balenele ingerează milioane de particule microplastice pe zi

Estimarea centrală pentru balenele albastre a fost de 10 milioane de particule pe zi, ceea ce înseamnă că peste 1 miliard de particule ar putea fi ingerate pe parcursul unui sezon de hrănire de trei-patru luni. Greutatea plasticului consumat pe parcursul sezonului a fost estimată între 230 kg şi 4 tone.
 
Cercetătorii au avertizat că, în zonele foarte poluate sau dacă poluarea cu plastic continuă să crească în viitor, balenele ar putea mânca 150 de milioane de bucăţi pe zi. Datele au fost colectate în apele de coastă ale Californiei, dar cercetătorii au spus că şi alte părţi ale lumii sunt mai poluate, potrivit The Guardian.
 
Cercetarea este prima care estimează consumul de microplastice pentru balenele albastre, cu aripioare şi cu cocoaşă, care folosesc filtre pentru a-şi prinde prada. Aceasta a constatat că aproape toate microplasticele consumate se află în krilul şi peştele pe care balenele îl mănâncă, mai degrabă decât în apă. Particulele de plastic au dimensiuni similare cu cele ale alimentelor pe care le consumă organismele mai mici.
 
Balenele ar putea fi afectate de microplastice şi de substanţele chimice toxice pe care le transportă, iar cercetările anterioare au arătat că în untura lor au fost identificaţi contaminanţi derivaţi din plastic. Mamiferele încă se recuperează de pe urma vânătorii de balene şi se confruntă cu alte efecte cauzate de om, cum ar fi zgomotul şi loviturile de navă.
 
Ceea ce am descoperit a fost surprinzător - cifre foarte mari de ingestie zilnică de plastic", a declarat Dr. Shirel Kahane-Rapport, de la California State University, Fullerton, care a condus studiul. „Ne imaginăm că va avea un impact, dar nu cunoaştem efectele exacte asupra sănătăţii. Acesta este primul pas pentru a ne da seama de acest lucru".
 
În lume există mult mai multe bazine oceanice poluate decât coasta Californiei, a declarat Kahane-Rapport, inclusiv Marea Nordului, Marea Mediterană şi apele din sud-estul Asiei. „Balenele care se hrănesc în aceste zone cu siguranţă ar putea fi expuse unui risc mai mare decât în largul coastei de aici, din vestul SUA", a declarat Dr. Matthew Savoca, de la Universitatea Stanford, care a făcut parte din echipa care a realizat studiul.

Oamenii sunt afectaţi de problema microplasticelor ingerate de peşti

Este o poveste tristă despre balene, dar şi o poveste despre noi", a spus Savoca, deoarece şi dietele umane sunt afectate. „Fie că este vorba de cod, somon sau alţi peşti, ei mănâncă aceiaşi peşti pe care îi mănâncă balenele cu cocoaşă".
 
Cantităţi uriaşe de deşeuri de plastic sunt aruncate în mediul înconjurător, iar microplasticele au poluat întreaga planetă, de la vârful Muntelui Everest până în cele mai adânci oceane. Cel puţin 1.500 de specii sălbatice au fost raportate că ingerează plastic. Oamenii consumă particule minuscule prin intermediul alimentelor şi al apei, precum şi prin inhalarea lor. În luna martie, s-a descoperit că microplasticele sunt prezente în sângele uman.
 
Cercetarea, publicată în revista Nature Communications, combină o serie de măsurători pentru a estima consumul de microplastic al balenelor. Etichetele de pe 191 de balene albastre, cu aripioare şi cu cocoaşă au înregistrat peste 36.000 de fandări de hrănire ale balenelor, iar dronele aeriene au fost folosite pentru a măsura cantitatea de apă capturată de fiecare fandare.
 
Densitatea prăzii din apă a fost evaluată cu ajutorul unor dispozitive acustice, iar microplasticul din pradă a fost estimat cu ajutorul unor cercetări şi măsurători anterioare ale poluării cu plastic din coloana de apă. Oamenii de ştiinţă au descoperit că balenele se hrăneau în principal la adâncimi de 50-250 de metri, care este, de asemenea, locul unde se găsesc cele mai multe microplastice.
 
S-a estimat că balenele cu cocoaşă, care sunt mai mici decât balenele albastre, înghit până la 4 milioane de microplastice pe zi atunci când se hrănesc cu kril şi 200.000 de particule atunci când se hrănesc cu peşte, cum ar fi hamsii.
 
Cercetătorii consideră că estimările lor sunt conservatoare, deoarece poluarea cu plastic va fi crescut de când au fost colectate datele şi au făcut estimări conservatoare cu privire la cantitatea de plastic pe care o consumă speciile pradă de kril şi peşte

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici