Cum funcţionează cea mai mare bancă de creier din lume

Mostrele sunt utilizate în nenumărate studii, de la cercetări privind boala Alzheimer, schizofrenia sau stresul post traumatic. Pentru a analiza rădăcina acestor boli, HBTRC, parte a Spitalului McLean din Massachusetts, are nevoie atât de creiere sănătoase, cât şi de creiere deteriorate în urma bolilor, pentru a putea fi comparate, notează Descoperă.

Centrul se bazează pe donarea de organe, atunci când donatorul moare, experţii trebuie să conserve creierul cât mai rapid pentru a nu se deteriora.

,,Trebuie să avem întreg creierul intact, deteriorarea trebuie să fie minimă”, a declarat directorul adjunct al secţiei de operaţiuni din cadrul HBTRC, Jorge Tejada.

Economia Japoniei a fost întrecută de un stat american. Cine este a patra cea mai mare economie din lume

Cea mai mare captură de droguri din istoria Coreei de Sud: o tonă de cocaină găsită într-un port

Tejada lucrează în centru de 15 ani şi a ,,feliat” sute de creiere umane.

Creierul se deteriorează foarte rapid după ce persoana moare, aşadar Tejada împreună cu colegii săi au la dispoziţie maximum 24 de ore pentru a-l recolta. După ce creierul ajunge la centru, acesta este cântărit şi apoi tăiat în două. O parte este tăiată manual şi îngheţată, aceasta fiind utilizată pentru testele ADN. A doua jumătate este amplasată în formol, deoarece este utilizată pentru analizarea formei ţesutului şi al proteinelor.

De asemenea, echipa din cadrul HBTRC analizează creierul pentru a afla cauza decesului şi pentru a analiza viruşii ce ar putea fi prezenţi, precum HIV sau hepatita.

De aici, mostrele de creier sunt livrate către cercetători din întreaga lume. Prin banca de creiere au trecut peste 9.000 de creiere de când aceasta s-a deschis, în 1987. Tejada a afirmat că hipocampusul este zona creierului cel mai des cerută de către cercetători în ultima perioadă.

Modul în care se face donarea, precum şi procesul de stocare, poate fi urmărit aici: http://bit.ly/2dJe957.

Sursa: http://bit.ly/2dIJL5K.

Citeşte şi: Jean Pierre-Sauvage, Sir J. Fraser Stoddart şi Bernard L. Feringa – Premiul Nobel Pentru Chimie 2016

Citeşte şi: Bolile copilăriei, netratate, pot avea urmări grave

Citeşte şi: Transportul viitorului care ar putea transforma profund economia lumii. „Am putea asemăna această experienţă cu teleportarea reală, ceea ce ar fi minunat“ – VIDEO

Citeşte şi: Aplicaţie pe telefonul mobil care deschide uşi şi înlocuieşte cheia, creată de elevi din Turda – GALERIE FOTO

Citeşte şi: Tatiana Onisei (biolog) : În România sunt pe piaţă aproape 20.000 de suplimente alimentare

Citeşte şi: Ce trebuie să ştii dacă îţi doreşti să practici kangoo jumps – Gândul

Citeşte şi: Afecţiunea care nu există în statisticile oficiale ale României. „Este ca un virus la calculator. Omul îşi creează programe emoţionale, capabile să-i facă rău”

Citeşte şi: A fost descoperit pulsarul cu cea mai mică viteză de rotaţie de până acum

Citeşte şi: NASA a lansat pentru prima dată o misiune de interceptare a unui asteroid

Citeşte şi: Căştile audio şi deteriorarea auzului